În cinstitul lăcaş de închinare slujba Sfintei Liturghii, a Sfântului Vasile cel Mare, a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Alături de Preasfinția Sa a slujit un ales sobor de preoţi şi diaconi din cuprinsul Eparhiei Mehedințene.
Răspunsurile liturgice au fost date de către cele două grupuri psaltice ale Catedralei Severinene.
În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Nicodim le-a vorbit credincioșilor prezenți și despre Sfântul Ioan Scărarul și despre învățăturile ce se desprind din operele sale, dintre care cea mai de seamă și cea mai cunoscută este „Scara” ce se găsește în volumul al nouălea din Filocalie:
„Sfânta noastră Biserică, pentru ca fiii ei să sporească duhovnicește pe calea mântuirii, a rânduit ca Duminica de astăzi să fie numită Duminica Sfântului Ioan Scărarul, acel părinte care a trăit în secolul al VI-lea și puțin din secolul al VII-lea la muntele Sinai, care a scris o lucrare foarte valoroasă numită „Scara”. În sfintele noastre mănăstiri se obișnuia ca în perioada Sfântului Post al Paștelui, călugării și călugărițele să citească această valoroasă lucrare, tipărită de secole și în limba română, pentru apropierea de Dumnezeu, pentru nădejde de mântuire. Cu înțelepciune s-a avut în vedere ca nu numai monahii, nu numai viețuitorii mănăstirilor, să se folosească de „Scara” Sfântului Ioan Scărarul numit și Sfântului Ioan Sinaitul, și din acest motiv el este pomenit astăzi, în această duminică. S-a tipărit această lucrare în multe exemplare la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, se află tipărită „Scara” Sfântului Ioan Scărarul în volumul 9 al Filocaliei, lucrare de mare valoare tradusă de părintele Dumitru Stăniloaie. Este de datoria noastră, a tuturor, slujitori ai sfintelor altare, binecredincioși creștini care se ostenesc să țină posturile, să citească „Scara” Sfântului Ioan Scărarul pentru ca, în felul acesta, cunoscând mai în amănunt învățătura folos spre mântuire, fiecare creștin și slujitor al bisericii, să aibă nădejde de mântuirea sufletului și pelerinajul pe acest pământ să fie mult mai ușor, datorită apropierii de Dumnezeu. Este importantă citirea și cunoașterea acestei acestor învățături, cunoașterea virtuților, pe care împlinindu-le, omul sporește duhovnicește.”