În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a tâlcuit Evanghelia zilei, evidențiind actualitatea mesajului evanghelic și chemarea permanentă la trăirea autentică a credinței. Pornind de la cuvântul Mântuitorului: „Cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), ierarhul a subliniat că viața creștină este drum de jertfă și de iubire, dar și cale a bucuriei care izvorăște din comuniunea cu Hristos.
Totodată, Preasfințitul Părinte Nicodim a amintit învățătura Sfinților Părinți, arătând că, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur, „Biserica este spital duhovnicesc”, unde omul rănit de păcat află vindecare prin pocăință și împărtășire cu Sfintele Taine. Astfel, participarea la Sfânta Liturghie nu este doar împlinirea unei datorii religioase, ci întâlnire vie cu Hristos Cel Înviat, „Pâinea care S-a coborât din cer” (Ioan 6, 41).
Ierarhul a îndemnat pe credincioși la statornicie în rugăciune, la păstrarea unității în Biserică și la mărturisirea credinței prin fapte ale iubirii, amintind că „credința fără fapte este moartă” (Iacov 2, 26). În acest sens, viața parohială trebuie să devină spațiu de comuniune, solidaritate și slujire a aproapelui.
La finalul slujbei, părintele paroh Vasile Ghiţan a adresat un cuvânt de mulțumire Preasfințitului Părinte Nicodim pentru slujirea arhierească și pentru cuvântul ziditor de suflet, exprimând recunoștința clerului și a credincioșilor pentru binecuvântarea revărsată asupra comunității. De asemenea, a mulțumit tuturor celor prezenți pentru participarea la acest moment de aleasă comuniune liturgică.
Slujirea arhierească de la Biserica „Sfântul Dumitru” a reprezentat un prilej de întărire duhovnicească și de reînnoire a angajamentului creștin, evidențiind, încă o dată, că viața Bisericii se zidește în jurul Sfintei Liturghii, acolo unde cerul și pământul se unesc în rugăciune și har.
Biserica Sfântul Dumitru a fost edificată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1870–1880), în contextul dezvoltării urbane a Severinului modern. Piatra de temelie a fost pusă prin contribuția credincioșilor din zonă, cu sprijinul autorităților locale și al unor binefăcători ai orașului, biserica devenind una dintre primele construcții ecleziale reprezentative ale noii așezări urbane.
Edificiul este realizat din cărămidă pe fundație de piatră, în plan trilobat, specific arhitecturii bisericești muntenești, având turlă pe naos și pridvor închis adăugat ulterior. Fațadele sunt decorate sobru, cu ferestre în arc semicircular și cornișă profilată.
Pictura interioară, executată în tehnica frescă (ulterior restaurată), respectă erminia bizantină tradițională, iar catapeteasma este sculptată în lemn, cu icoane în stil neobizantin. De-a lungul timpului, locașul a trecut prin lucrări de consolidare și reparații capitale, menite să păstreze structura inițială și patrimoniul artistic.
Prin vechimea și poziționarea sa centrală, Biserica „Sfântul Dumitru” rămâne un reper istoric și spiritual important pentru comunitatea ortodoxă din Drobeta-Turnu Severin.
Articol scris de Trăilescu Cătălin Alexandru
