Biserică filială a parohiei Cernaia (1894).

Hram Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Sf. Vasilie; cod MH-II-m-B-10296.

Preot paroh Marian-Constantin Arnăutu Tel.:0740/680.770;

Satul Comanda este situat la 4 km de centru orașului Strehaia, în marginea sud-estică a Piemontului Coșuștei, la o altitudine medie de 160 m, pe versantul nordic al Dealului Cotoroaia și dealul Brătila (300,6 m), în valea largă a Motrului. Este străbătut de pârâul Valea Putinilor. Unii geografi îl plasează în Dealurile Motrului (Piemontului Strehaiei).

Tradiția locului a păstrat amintirea epocii lui Mihai Viteazul, când avea la Strehaia cantonată Oastea Mehedinților și pe cea a lui Tudor Vladimirescu, care timp de patru zile a poposit cu tabăra pandurilor la mănăstirea Strehaia. Teritoriul satului Comanda, astăzi suburbie a orașului Strehaia, a făcut parte din moșia mănăstirii. Rumânii/clăcașii mănăstirii care munceau partea aceasta a moșiei mănăstirii formau în prima jumătate a secolului al XIX-lea “Poporul Motrului de Susˮ. Ei erau grupați în trei cătune care purtau numele de Pripoiu, Brătila și Comanda lui Tudor Vladimirescu.

După împroprietărirea acestora și a 180 de familii de însurăței din 28 de comune ale județului Mehedinți la 20 mai 1882, ˮs-a dispus a se înființa o comună nouă sub numele de Comanda“. “Vatra comunei noi Comanda s-a așezat pe colinele numite Brătila, Comanda lui Tudor Vladimirescu și Pripoiu și pe ambele laturi ale șoselei ce merge de la Strehaia pe albia Motru din sus spre Broșteniˮ.

Biserica satului este de zid, a fost ridicată în 1886 și este acoperită cu tinichea.

Filii arondate:

 Menții din Față

Parohie: 180 parohieni, 4 concubinaje (în 1887); în anul 1893 biserica a fost arondată ca filie a parohiei Jirov; în 1934, s-a format din nou parohie din satele Menții din Față, Bădești și Robești, în total172 de familii cu 727 suflete. La recensământul din 2011, satul avea 67 locuitori (31 masculin, 36 feminin; 63 români, restul cu informație nedisponibilă; 63 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă). 

Hram Nașterea Maicii Domnului; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.

Așezare suburbană, parte componentă a oraşului Strehaia, din mai 1968, Menții din Față se află în nordul extrem al acestuia, în stânga râului Motru, într-o zonă de dealuri brăzdată de văi. Populaţia: 372 locuitori în 1945, 214 locuitori în 1977, 142 locuitori în 1992, 116 locuitori. în 2002 și 67 locuitori în 2011. Satul este atestat documentar, inițial, și sub numele de Față, în: 1469 (menţionată seliştea Menţi a boierului Dragul);

Biserica satului este atestată documentar pentru prima dată la 14 octombrie 1640, ctitori vornicul Fota Vlădăianu, Dumitrașcu Vlădăianu și Nicolae Vlădăianu. A fost construită din lemn pe proprietatea Catincăi Vlădăianu, cu hramul Sf. Nicolae (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). Nu se știe care a fost evoluția bisericii timp de mai bine de un veac și jumătate.

În 1894, conform sesizării preotului exarh V. Gheorghițescu de la Jirov, biserica se înfățișa construită în stil vechi, dar ruinată la acoperiș și la interior, cu crăpături printre bârne. Urmare a acestei situații, în 1894 a fost închisă. A fost reconstruită din cărămidă începând cu anul 1908 și terminând abia cu anul 1933. În parte, construcția noului lăcaș a folosit și material din vechea bisericuță, de la care a rămas clopotnița.