Protopopiatul Drobeta

38. Podeni - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

   

biserica podeni veche  biserica podeni noua 

 

Parohie formată exclusiv din satul Podeni, care în 1941 avea 396 de familii cu 1593 de suflete. În prezent este formată din același sat și se află sub ascultarea Eparhiei Severinului și Strehaiei prin Protoieria Drobeta-Turnu Severin. Până în 2004, s-a aflat în aria canonică a Episcopiei Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004). La recensământul din 2011, satul avea 564 locuitori (284 masculin, 280 feminin; 553 români, restul cu informație nedisponibilă; 551 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Prooroc Ilie; Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; cod MH-II-m-B-10377;

Sf. Dimitrie (biserica nouă); nu este  monument istoric.


 

pr constantin cheita  

Preot paroh Marian Pănciulescu

Tel.: 07611/505.531 / 0771/439.072

 


 

Poseni este comună aşezată în partea de nord-vest a judeţului. Satul cu același nume este situat în valea superioară a pârâului Bahna, la marginea de vest a podişului Mehedinţi.

Prima biserică a satului atestată documentar a fost ridicată/sfințită la 29 august 1794 de Iancu Ienculescu i Pau Păpav (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). Reconstruită în 1859-1860.

Prima biserică a fost de lemn, cu hramul Sf. Ioan, pe proprietate megieșească. În 1859-1860 biserica a fost reconstruită cu cheltuiala enoriașilor, din piatră cu nisip și var și acoperită cu șindrilă de fag.

A fost sfințită la 21 noiembrie 1860, pe timpul păstoririi Episcopului Calinic al Râmnicului Noul Severin, după ce fusese pictată de zugravul Tudorache Marinescu. În 1897, când biserica a fost preluată de către preotul Ion Băltescu/Bălteanu, aceasta era descrisă ca fiind de zid, cu clopotniță de zid, clopot și curte împrejmuită cu ulucă. În 1941 era într-o stare bună, dar neasigurată.

Biserica a funcționat în această ipostază până la începutul anilor ʼ90 ai secolului trecut. În anul 1990, la inițiativa preotului Constantin Cheiță, a primarului Ionel Sima și cu sprijinul parohienilor, s-a hotărât ridicarea unei noi biserici, pe terenul parohiei. Ctitori: Dumitru Staicu, Alexandru Țîrlui și Marius Bălu, președintele Consiliului județean în perioada 2004-2008. Constructorii bisericii: Gheorghe Muică și Gheorghe Roată, ambii din Podeni.

Lucrările au început și s-au desfășurat în același an, după care au fost întrerupte din cauza epuizării fondurilor. Cu ajutorul satelor vecine și al Secretariatului pentru Culte au fost reluate și duse până la acoperiș, după care s-au întrerupt iarăși din același motiv. S-au reluat cu ajutorul enoriașilor, fiind finalizate în anul 2007. Biserica este în formă de navă, cu temelie din beton armat, zidită din bolțari și cu centură de beton.

Acoperișul este din lemn și tablă. Dimensiuni: lungime – 20,00 m, partea din față – 10,00 m.p., partea sudică 25,00 m.p.: lățime – 8,00 m, partea din spate – 10,00 m.p.; înălțime – 8,00 m, partea nordică – 20,00 m.p. În anul 2007, biserica a fost pictată în ulei de către pictorul Voicu Pascu, iar la 16 septembrie același an, a fost sfințită de către P.S. Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, protoiereu fiind P.C. Ionuț Semenescu Blidaru.

 


 

Filii arondate:

 

 

Gornenți

 

biserica gornenti

 

Parohie formată din satele Gornenți și Malarișca. În 1941, parohia avea 410 familii și 1385 de suflete. În prezent, biserica este filie a parohiei Podeni. Satul avea în 2011 un număr de 174 locuitori (86 masculin, 88 feminin; 172 români, restul cu informație nedisponibilă; 169 creștini ortodocși, 3 penticostali, restul cu informație nedisponibilă).

 


 Hram Sf. Voievozi Mihail și Gavril; biserica nu este monument istoric.


 

Satul Gornenți face parte din  comuna Podeni, din 1951,  fiind aşezat în partea de nord-est a acesteia şi vest-nord-vestul Podişului Mehedinţi.

Biserica satului este atestată documentar la 8 noiembrie 1784 și a fost făcută de Martin Sitaru cu frații lui și Gheorghe Dărpiși (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, martie 1840). A fost refăcută în 1861 și rezidită în 1939. 

Biserica din 1784 a fost de lemn, ridicată pe proprietate megieșească. Este o biserică ridicată din bârne de stejar, cu fundație de piatră și var, la care atât exteriorul cât și interiorul au fost finisate cu nisip și var.

Este în formă de navă, cu acoperiș pe structură de lemn, învelit cu șindrilă de fag. Sfântul locaș a fost și pictat, în culori de apă, de zugravi neidentificați. În anul 1893 preotul paroh descria astfel acest sfânt lăcaș: 12 m lungime, 5 m lățime, înalt de aproximativ 6 m, cu uși de inspirație țărănească, nesculptate.

Refăcută în 1861, această biserică încă exista în 1941, când se spunea că a fost construită în 1850 și era într-o stare precară. Amplasată în afara satului, în cimitir, biserica este folosită și astăzi la slujbe religioase și înmormântări.

În anul 1930 în sat s-a început construcția unei noi biserici, chiar în centrul localității, la îndemnul enoriașilor și al preotului paroh Petre Mogoșanu.

Fundația a fost făcută din piatră și var, zidăria din cărămidă, iar acoperișul din lemn și scândură învelită cu tablă zincată. Este o biserică în formă de cruce, lungă de 18,00 m și lată de 7,00 m. La interior și exterior, finisajul s-arealizat cu var și nisip. Construcția bisericii s-a făcut cu contribuția credincioșilor din Gornenți și Malarișca, precum și din alte sate vecine. Pictura bisericii, executată în ulei și stil neobizantin, i-a aparținut pictorului Gheorghe Bărbulescu din Tismana. Lucrările de construcție s-au finalizat în anul 1939 și la 10 decembrie acel an a avut loc sfințirea, biserica primind hramul Sf. Voievozi Mihail și Gavril și Soborul Sf. 12 Apostoli.

Slujba de sfințire a fost oficiată de către Episcopul Eparhiei Râmnicului Noul Severin, P.S. Irineu Mihîlcescu, protoiereu fiind P.C. Ștefan Pârligras. 1941, în sat exista deja o biserică nouă, de zid, a cărei construcție se terminase cu doi ani mai înainte, în 1939, cu cheltuiala și truda enoriașilor și care în 1941 se găsea, desigur, într-o stare foarte bună.

 


 

Malarișca

 

biserica malarisca

 

Biserică sucursală a parohiei Gornenți (1941). În prezent, este filie a parohiei Podeni. În 2011 satul avea 116 locuitori (49 masculin, 67 feminin; 111 români, restul cu informație nedisponibilă; 105 creștini ortodocși, 4 baptiști, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Ierarh Nicolae; cod MH-II-m-B-10361; Nașterea Maicii Domnului (hram nou).


 

Malarișca este sat al comunei Podeni, din 1951, situat în podişul carstic al Mehedinţiului. S-a format pe moşia lui Nicolae Zoican, la începutul secoluui al XIX-lea.

Biserica satului este documentată ca fiind ridicată/sfințită la 6 decembrie 1804 de ˮGheorghe Dărpișii i Nicolae brat i Lupu brat“ (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, martie 1840). A fost biserică de lemn, construită pe proprietate megieșească. Foarte probabil, a fost reparată mai întâi în 1862, dată socotită și ca moment de fondare, apoi a fost refăcută și în 1875.

În 1941 se afla într-o situație mai degrabă precară și ca atare se strânsese material pentru o biserică nouă. Ridicată pe fundație de piatră, combinată cu var și nisip, cu acoperiș din șindrilă de fag, tencuită la interior și exterior cu var și nisip și pictată în stil neobizantin în ulei, biserica a fost amplasată în cimitirul satului și încă este folosită la servicii de înmormântare.

Ridicarea noii biserici, dorită încă de la sfârșitul perioadei interbelice, a început în anul 1990, la inițiativa regretatului preot Gheorghe Bîrlan și cu sprijinul parohienilor. Noul edificiu este din cărămidă, cu acoperiș din tablă zincată și finisat la interior și exterior cu var și nisip. Pictura a fost executată în tempera de către pictorii Florica și Eugen Papici.

Târnosirea a avut loc la 28 mai 2000, biserica primind hramul Nașterea Maicii Domnului. Slujba de sfințire a fost oficiată de părintele protoiereu Grigore Petrescu și de către părintele Pavel Nicolaescu, starețul Mănăstirii Topolnița.

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube