Protopopiatul Baia de Aramă

21. Obârșia-Cloșani - Sf. Mc. Teodor Tiron

biserica obarsia closani

 

Filială a parohiei Mărășești (1887, 1894); din motive de situație geografică, în 1894 protoiereul D. Goliciu solicita, la cererea locuitorilor din Obârșia Cloșani, ca această comună, cu 1349 de parohieni, să formeze singură o parohie. Este atestată în această calitate în 1941, când satul avea 225 de familii cu 820 de suflete. În prezent, este formată din satele Obârșia Cloșani și Godeanu și se găsește în aria canonică a Protoieriei Baia de Aramă din Episcopia Severinului și Strehaiei. Până în 2004, s-a aflat sub ascultarea canonică a Episcopiei Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004). În 2011, satul avea 788 locuitori (380 masculin, 408 feminin; 776 români, restul cu informație nedisponibilă; 722 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Voievozi (1887-1936); din 1936-1937, Sf. Teodor Tiron; biserica nu este monument istoric.


 

pr daniel bona  

Preot paroh Daniel Bona

  • încadrat la această parohie la 1 octombrie 2005,
  • studii superioare,
  • gradul preoțesc II.

Tel.:0756 559 864

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 


 

Comuna Obârșia Cloșani este situată în zona cea mai nordică a judeţului Mehedinți, în munţii Cerna. Satul cu același nume este atestat de un document de cancelarie dat în 1486 la Mănăstirea Glavacioc, care menţionează satul Ubârşia de la Bratilov, întărit lui Slav și fiilor acestuia de către Vlad Călugărul vv. În 1707-1708 Constantin Brâncoveanu vv. întărea stăpânirea căpitanului Pătru de la Gorj peste ocini la Obârşia şi în alte sate, pentru care stăpânire avea carte domnească din 1515-1516.

Biserica satului a fost construită/sfințită în Săliștea, mahalaua Obârșia la 8 noiembrie 7290 (= 1781) de Istrate Sălișteanu și d-ei Elisaveta Glogoveanca (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). După alte opinii, construită în 1802, 1845 sau 1860. Preotul Haralambie Tudor scrie pe o Evanghelie: “Biserica aceasta a fost construită în Obârșia Cloșani în 1783 după cum scrie leatul pe ușile împărăteștiˮ. A fost reconstruită din temelie în 1877.

Biserica cea veche a satului, cu hramul Sf. Îngeri, a fost de lemn, pe proprietate megieșească, cu temelie de zid și acoperită cu șindrilă. După tradiție, biserica s-ar fi construit la inițiativa unei văduve sărace, Obârșanca, ce ar fi adunat bani mergând până la Țarigrad. Ea ar fi donat personal și clopotul. În anul 1894, biserica era în stare bună, după ce în 1892 i s-au făcut reparații la bolta altarului și la pictură, amintind de Tudor Vladimirescu, semnificație ce a făcut ca Liga Femeilor Române, prin Pia Alimănișteanu, să-l informeze în 1938 pe H. Teodoru că dorea să-i repare acoperișul, contribuind la perpetuarea memoriei tragicului erou.

Proiect nerealizat, căci în 1944 biserica se afla în stare de ruină. În tot acest timp, biserica, purtătoare a hramului Sf. Voievozi și despre care în 1941 se credea că a fost ridicată în anul 1860, a servit oficierii cultului până la sfințirea celei noi. În octombrie 1946, mica bisericuță din secolul precedent a fost demontată bârnă cu bârnă, mutată și reasamblată întocmai în satul Godeanu. Locul pe care se afla este marcat astăzi de un brad pus acolo unde era vechiul altar și de piatra pusă la intrarea în biserică. În paralel, în anii 1936-1937, a fost zidit al doilea lăcaș, cu hramul Sf. Teodor Tiron, din piatră și cărămidă, prin osârdia mai multor ctitori și în general a enoriașilor, care au dorit să conserve memoria Eroului martir de la 1821.

Piatra de temelie s-a pus în anul 1936, dar lucrările s-au oprit din cauza războiului, fiind reluate în 1943. Biserica a fost amplasată chiar în mijlocul satului, pe dealul ce domină centrul său civic. Biserica a fost durată din piatră, cărămidă și lemn, având o lungime de 25 m, lățimea de 16 m și înălțimea de la bază și până la turlă de 25 m. Nu are pictură exterioară, în schimb are pictură interioară făcută în frescă în anul 1945. La intrarea în biserică sunt zugrăviți Sf. Apostoli Petru și Pavel. Deasupra ușii se află pisania, cu câteva rânduri șterse în timpul regimului comunist. Pe același perete este reprezentat Sf. Teodor Tiron cu sulița în mâna dreaptă și cu crucea în stânga, încadrat de alte simboluri ale crucii pe părțile laterale. Pe tavan, în medalion, este Emanoil și pe părțile laterale Sf. Ioan Botezătorul și Maica Domnului. Pe părțile laterale sunt redate Raiul și Iadul.

În Rai tronează Maica Domnului alături de doi îngeri și de sufletele celor buni. Scena Iadului este înfricoșătoare… Un foc iese din gura unui balaur în care ard sufletele păcătoșilor. În pronaos, la ctitori, se află la loc de cinste portretul lui Tudor Vladimirescu, semnat de Gh. Bărbulescu – Tismana, realizat în 1946. Pe peretele opus se află Sf. Teodor Tiron într-o poziție cvasirăzboinică, iar deasupra ușii, în interior, în chenar, sunt înscrise numele membrilor comitetului de construcție. Pe pereții laterali sunt zugrăvite Sf. Paraschiva și Sf. Marina având deasupra medalioane cu sfintele: Maria, Marta, Irina Sofia și Suzana. Pe cealaltă parte sunt Sf. Antonie cel Mare și Sf. Sava cel Sfințit, iar pe boltă se află scene biblice și la mijloc Sf. Treime. Între cele trei ferestre înalte din naos se află sfinții: Trifon, Pantelimon,Teodor, Sf. Mc. Gheorghe și Marele Arhiereu, iar pe partea opusă Sf. Mc. Mercurie, Sf. Mina, Sf. Nestor, Sf. Dimitrie și Sf. Împărați Constantin și Elena. Pe părțile laterale ale bolții se află scenele biblice cu: Nașterea Domnului și Învierea Domnului, iar în turlă, sus, se află Pantocratorul, Liturghia cerească, Evangheliștii.

Catapeteasma este lucrată în zid, aflându-se pe ea registrele cu sfinți binecunoscute. Pe ușile diaconești se află Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, cu părul împletit în codițe. În Sfântul Altar sunt zugrăviți sfinții canonici; la partea inferioară a catapetesmei se află jertfa lui Avram, iar pe bolta altarului tronează Maica Domnului cu Pruncul cu Sf. Arhangheli Mihail și Gavril alături și cu Sf. Duh. La proscomidiar, se ală pomelnicul lui Tudor Vladimirescu. În anul 1946, acest lăcaș a fost sfințit de către P.S.S. Episcopul Atanasie al Râmnicului Noul Severin. Antreprenorul lucrării a fost Andrei Costovici, care a făcut o lucrare de zidărie impecabilă, solidă și impunătoare, ce n-a avut de suferit la cele două mari cutremure din 1940 și 1977. Pictura a fost realizată de Gheorghe Bărbulescu-Tismana și Matei Șuțea din Peștișani. Din 1982 și până în 2005, biserica a fost renovată prin grija preotului Ion Barbu din Morărești-Argeș, lucrare necesară din cauza deteriorării la pereții exteriori și la tabla acoperișului. De asemenea, podeaua de lemn a fost înlocuită cu marmură.

Preoți: Ion sin Pătru Gogoi (1843-1868, probabil până în 1877 și chiar ulterior), Petre Bunceanu (1887-1891), Gh. Bunceanu (1894, 1895 – supranumerar al parohiei Mărășești pentru această filie), M. Strechescu (în jur de 1900), Marin Crăciunel (hirotonit în 1936, în funcție în 1941 și după această dată), Grigore I. Ferăscu (1943-1952, 1956-1959), Tătucu de la Isverna, Stoican de la Seliște, Gh. Popescu de la Pătule, Nicolae Drăghicescu de la Godeanu, Ion Ordeanu de la Mărășești (suplinitor timp de 10 ani), Ion Barbu din Morărești-Argeș (1982-2005), Marian Bona din Băilești (din 2005 până în prezent); epitropi: Iacov Gogan, Nicolae Tiranu (1862), P. Lupulescu, P.I. Dănciulescu, preot P. Bunceanu (1887, 1888, 1892, 1893); N. Lungulescu, V. Pitica (1894); cântăreți: Niță Argintariu (1895), N. Popescu, Nicolae Iacobescu (1941); țârcovnic-îngrijitor: preoteasa Mariana Bona.

 


 

Filii arondate:

 

Godeanu

 

biserica godeanu

 

 

Cătun al Parohiei Drăghești (în 1941), când avea 44 de familii și 176 de suflete. În prezent este filie a parohiei Obârșia Cloșani. La recensământul din 2011, satul număra 165 locuitori (80 masculin, 85 feminin; 153 români, restul cu informație nedisponibilă; 143 ortodocși, 10 baptiști, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Voievozi; biserica nu întrunește condițiile spre a fi calificată monument istoric.


 

Satul Godeanu, pendinte de comuna Obârșia Cloșani, este, situat în partea sudică a acesteia înspre Izverna şi Seliştea. Altitudine medie 680 m. S-a format în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind menţionat prima dată în legea de organizare administrativă din 1892. Arondat astfel: în 1892-1925, 1932-1938 şi 1945-1950 comunei Seliştea; în 1925-1932, 1938-1945 şi 1951-decembrie 1964 comunei Izverna; din decembrie 1964, comunei Obârşia Cloşani. Populaţia: 215 locuitori în 1977, 210 locuitori în 1992, 213 locuitori în 2002 și 165 locuitor. în 2011.

Biserica satului, de lemn, a fost adusă de la Obârșia Cloșani în octombrie 1946, satul Godeanu neavând biserică proprie. Aceasta este biserica pusă pe seama văduvei Obârșanca, cea care strânsese bani mergând până la Țarigrad pentru biserica din Obârșia Cloșani și care, în 1946, după ce la Obârșia începuse construcția noii biserici, a fost demolată bârnă cu bârnă și cărată cu spinarea și cu carele în octombrie și reasamblată întocmai, păstrându-se bârnele originale, icoanele de pe catapeteasmă, cele împărătești, ușile împărătești, ușa masivă din lemn de stejar cu ornament și încuietoarea străveche de la intrarea în pronaos, toate conferind valoare acestui sfânt lăcaș. Biserica a fost clădită pe timpul păstoririi preotului Haralambie N. Tudor pe locul dăruit de săteanul Ion Surdu și a fost sfințită în anul 1952, de către trimisul Arhiepiscopiei Craiovei, preotul Ciontu, consilier cultural și delegat al Î.P.S. Firmilian, Mitropolitul Olteniei. Preot slujitor la Godeanu era Gh. Popescu, care a lucrat ca biserica să aibă și pictură murală. Din însemnările făcute în 1959 de către preotul H.N. Tudor pe o Sf. Evanghelie, rezultă că ctitori au fost Grigore ereu, Elena ereița, preot Nicolae ereu, preot Haralambie… frații Ioan și Nicolae Călina, preot N. Tudor personal cu bani și materiale. Ctitori de dată mai recentă sunt: preotul Gh. Popescu din Pătule, Elena ereița, Constantin și Nicolae Fleică și Ana, Constantin Păun și Ana, Titu Darap și Păuna. Materialul de construcție este piatra de temelie, în rest bârnele de lemn originale, aduse de la Obârșia, tencuiala este aplicată pe nuiele prinde în bârne cu cuie. Biserica este acoperită cu șiță, peste care s-a pus tablă. Este lungă de 10,00 m, lată de 4,00 m, iar de la bază la vârful  turnului are 8,00 m. Biserica nu are pictură exterioară. Pictura interioară este aplicată pe zid, în medalioane și a fost executată de preotul Gh. Popescu. Nu prezintă o valoare deosebită, fiind de factură recentă și de un autor fără școală în domeniu, dat nu lipsit de talent.

La intrare sunt zugrăviți Sf. Împărați David și Solomon și Sf. Apostoli Petru și Pavel. În pronaos, în medalioane, Sf. Filofteia și un Sf. Cuvios. În naos, Nașterea și Învierea Domnului, Pantocratorul. În Sf. Altar, Ochiul atoatevăzător înscris într-un triunghi echilateral, pe boltă Maica Domnului Împărăteasă tronând pe norii cerului pe un fond albastru plăcut. O valoare remarcabilă are catapeteasma, care se distinge prin frumusețea ușilor împărătești, pe care este pus în valoare motivul coloanei, la mijloc, însoțit și de alte motive, solare și florale pe părțile laterale. Biserica fost reparată în anul 2007 la tindă, deoarece ploaia și vântul începuseră s-o deterioreze. Nu se cunosc numele constructorilor și restauratorilor. Pe o icoană stă scris anul 1893, iar pe alta, de pe catapeteasmă, își scrie numele Petru, pictorul, 1789; o icoană veche, provenind din vechea biserică de la Obârșia. Ultimul zugrav: Gh. Popescu.

Preoți: Haralambie N. Tudor, Gh. Popescu, Grigore N. Tudor, Nicolae Drăghicescu († 2012), Ion Barbu din Dedulești (Argeș) (1982-2005), iar din 2005 până în prezent Marian Bona din Băilești.

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube