Protopopiatul Baia de Aramă

12. Dîlma - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul

biserica dilma

 

Parohie (în 1887) cu cătuna Runcșoru (în 1894); în 1941, parohie în aceeași alcătuire: Dâlma: 132 familii, 500 suflete; Runcșor: 100 familii, 430 suflete. Total: 232 familii, 930 suflete. În prezent, este alcătuită din aceleași sate, Dâlma și Runcșor și aparține Protoieriei Baia de Aramă din Episcopia Severinului și Strehaiei. Anteror anului 1968, s-a aflat în jurisdicția Episcopiei Râmnicului Noul Severin până în 1939 și în anii 1945-1949 și a Mitropoliei Olteniei între 1939 și 1944 și după 1949 până la înființarea Episcopiei Severinului și Strehaiei. În 2011 în Dâlma au fost recenzați 288 locuitori (154 masculin, 134 feminin; 273 români, restul cu informație nedisponibilă; 272 creștin ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

pr luca diaconescu  

Preot paroh Luca Diaconescu

  • hirotonit la 1 ianuarie 1987,
  • studii teologice medii,
  • grad preoțesc Definitivat.

Tel.:0252 386 453; 0752 898 558

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 


 

Prima biserică atestată documentar a fost zidită în mahalaua Dâlma dă Runcșor, cu hramul Sf. Ilie, pe proprietate megieșească, sfințită la 20 iulie 1733 (după alte opinii în 1833), ctitori: popa Ivan sin Gheorghe croitoru, Pătru sin Cosdi Mihuțăscu, Mihai sin Ion croitoru, și Milcu jugravu (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). Reconstruită în 1903.

Inițial, a fost o biserică de lemn, cu turlă asemenea din lemn, pentru care în 1892 s-au propus: ridicarea pe zid de piatră, mărirea ferestrelor, lăntețirea, tencuirea și zugrăvirea ei, vopsirea boltei, acoperirea cu scânduri de gorun, ridicarea unei turle în partea din față a construcției, realizarea din piatră a Sf. Prestol. Episcopia a răspuns că era de preferat ca locuitorii din Dâlma să se unească cu cei din Runcșoru și să construiască o nouă biserică, în centru, deservind cele două așezări. Locuitorii din Runcșoru au refuzat, astfel că cei din Dâlma au împrumutat planul bisericii din Steicu pentru o nouă biserică, dar tot din lemn. Lucrările au început în ianuarie 1898, pe timpul păstoririi preotului Gheorghe I. Isverceanu, cu ajutorul parohienilor și cu implicarea primarului Gheorghe Mănescu.

Este construită din lemn, sub formă de navă, pe zid de piatră, lungă de 17 m și lată de 7 m, cu o singură turlă deasupra pridvorului, în prezent fiind acoperită cu tablă. A fost pictată de Friedrich Drabec Vaidingher din Turnu Severin, în anul 1903, când a fost refăcută și sfințită de P.S.D.D. Atanasie Mironescu, Episcopul Râmnicului Noul Severin. La sfârșitul perioadei interbelice, în anul 1941 era în stare bună. În ultimele decenii, la inițiativa preotului paroh Luca Diconescu, fiu al satului, biserica a beneficiat de mai multe reparații exterioare de întreținere, efectuate cu sprijinul enoriașilor (construirea clopotniței, a gardului la curtea bisericii și la cimitir, electrificarea sfântului lăcaș).

Preoți: Bălă Mihuțescu (circa 1887), Gh. Izvercianu/Isverceanu (1891-1898 și ulterior, probabil), Mihail Dobrescu (hirotonit în 1929, în funcție în 1941 și ulterior), Cornel Mărgeanu, Dorian Ciucă, Gheorghe Rădulescu, Constantin Ursoniu, Ion Semenescu, Luca Diaconescu (din 1987 până în prezent); epitropi: Bălă Mihuțescu (1887), Gh. Isverceanu (1887-1893), G.G.P. Mănescu, Ion Trulescu (1894); cântăreți: Raia Cerbu, Lăpăduș Popescu (1895), I. Gh. Isverceanu, C. Bejat (1941), Dumitru Șchiopan.

 


 

 

Filii arondate:

 

 

 Runcușoru

 

 

 biserica runcusoru veche  biserica runcusoru noua
Biserica veche  Biserica nouă

 

 

Cătun al parohiei Dâlma (în 1887); în 1941 avea 100 de familii și 430 de suflete. În prezent aparține aceleiași parohii din raza Protoieriei Baia de Aramă, Eparhia Severinului și Strehaiei. În 2011, în sat au fost recenzați 162 locuitori (84 masculin, 78 feminin; 161 români, 1 cu informație nedisponibilă; 161 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


 Hram Sf. Mare Mucenic Gheorghe (biserica veche); cod MH-II-m-B-10393; Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (biserica nouă).


 

Satul Runcșoru, pendinte de comuna Bala, din 1951, este situat în vestul acesteia, în vecinătatea comunelor Balta şi Izverna. Altitudine medie: 530 m. Atestat documentar în 1819 şi 1864, când avea 56 de familii. Până în 1968 a aparţinut comunelor: Rudina (1864-1892); Dâlma (1892-1950) şi Bala (din 1951). Populaţia: 390 locuitori în 1945, 322 locuitori în 1977, 248 locuitori în 1992, 217 locuitori în 2002 și 162 locuitori în 2011. A fost aşezare de moşneni.

Biserica satului atestată documentar a fost ridicată/sfințită la 23 aprilie 1834, ctitori Ion sin Gheorghe Cerbu, Răducan sin Trăilă Cerbu, Cosdi sin Stoikiță Cerbu (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840).

A fost biserică de lemn, ctitorită pe proprietate megieșească, cu clopotniță de lemn. După ce probabil în 1884 trecuse printr-o reparație, în 1894 era ruinată și refăcută în 1895, încât în 1896 s-a cerut resfințirea ei. La 6 septembrie 1896, Episcopia Râmnicului a dat binecuvântarea. Este în formă de navă, construită din lemn, pe zid de piatră, în cimitirul satului, fără turlă, lungă de 12 m și lată de 5 m, acoperită cu tablă. Biserica nu are pictură, dar este împodobită cu icoane de lemn așezate pe catapeteasmă, de o frumusețe deosebită. În anul 1941 biserica era închisă cultului și nu era asigurată. De-a lungul timpului a suferit multiple reparații.

În anul 2006, preotul paroh Luca Diaconescu, având binecuvântarea P.S. Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a deschis lucrările unei noi biserici în Runcșoru, cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, amplasată la intersecția celor două linii ce străbat satul. Noua biserică este în formă de navă, din cărămidă, pe fundație de beton, acoperită cu tablă și cu turlă deasupra pridvorului. Terenul pe care s-a construit este donația credincioșilor Constantin Mărgeanu și Constantin Cerbulescu. Primăria comunei Bala, prin reprezentanții ei, Constantin Chițimia și Valentin Ohima, a sprijinit cu generozitate biserica. La fel parohienii Constantin Pătrașcu,  Victor Mărgeanu, Aurel Popescu, Ilie și Gheorghe Căprușu și Constantin Crăciunescu. S-a alăturat, de asemenea, Secretariatul de Stat pentru Culte. În anul 2014 au fost inaugurate lucrările de pictură, executate de către pictorii Florina și Nicolae Vâlcu din Pitești. Biserica are trei icoane pe zid, în frescă, pe fațada de la intrare, iar la 10 septembrie 2016 a fost sfințită de către Episcopul Severinului și Strehaiei, P.S.S. Nicodim Nicolaescu.

Preoți: Nicolae (1848), Ion Croitoriu (1851), Gh. Croitoriul (1864), Ion (1857, 1871-1872), Gh. Isverceanu, Mihail Dobrescu, Cornel Mărgeanu, Dorian Ciucă, Gheorghe Rădulescu, Ion Semenescu, Luca Diaconescu; epitropi: Bălă popa Istrate, Giorge Mihuțescu (1862), Ilie Popescu (1887).

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube