Parohie cuprinzând satele Ciovârnășani și Cocorova (afiliat începând cu anul 2017). În 1941 era parohie formată doar din satul Ciovârnășani și avea 229 de familii cu 1023 de suflete. În prezent este în subordinea Protoieriei Baia de Aramă din Eparhia Severinului și Strehaiei. Anterior, a depins de Episcopia Râmnicului Nou Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropolia Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004). La recensământul din 2011, satul a avut 474 locuitori (224 masculin, 250 feminin; 460 români, restul cu informație nedisponibilă; 453 creștini ortodocși, 5 penticostali, restul cu informație nedisponibilă).

Hram Înălțarea Domnului și Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; cod MH-II-m-B-10290.

Preot paroh Marian Costin Surdu hirotonit diacon la 15 august 2005, la 3 septembrie 2005 preot pe seama parohiei Ciovârnășani, studii teologice superioare, definitiv, gradul II în preoție. Tel.:0746 224 355

Satul Ciovârnășani, pendinte de comuna Şişeşti, din 1951, aşezat la contactul Culoarului depresionar mehedinţean cu Piemontul Coşuştei, este atestat documentar în: 1638 (o pătrime din sat cu rumâni, stăpânită de Despina, fiica lui Radu postelnic din Bârseşti).

Potrivit Catagrafiei mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, martie 1840, biserica a fost ridicată/sfințită la 6 decembrie 7205 (= 1696) de Radu vel vistiernic și prenoită în 1826 de toți locuitorii satului. Lucrarea Vieața Bisericească în Oltenia…apărută în 1941 avansează opinia că biserica a fost ctitorie a familiei Sâmboteanu (prin Iancu Sâmboteanu medelnicer și soția sa, Uța, fiica lui Șerban Otetelișanu clucer, prin Grigore Sâmboteanu paharnic - fiul lui Iancu și Uței Sâmboteanu -, prin Iancu Sâmboteanu paharnic și soția sa, Catinca, Gligore fiul lor și Polixenia fiica lor, prin paharnicul C. Almăjan cu Sultana soție și Xantipa, fiică, și prin Ioan Drăgolici mazâl și soția sa Nasta mazâlița), fiind zidită în 1847, cu banii proprii, sau în 1835 și zugrăvită în 1837, pe locul uneia din 1650, ctitorie a lui Buliga mare agă (aproximativ la fel cu ceea ce consemnează și vechea pisanie a bisericii – vezi mai jos).

Catagrafia din 1840 a înregistrat primul lăcaș ca fiind construit din lemn, cu hramul Sf. Nicolae, pe proprietatea slugerului Iancu Sâmboteanu și a lui Alecu Conduratu. Biserica din secolul al XIX-lea a fost din cărămidă. În 1891 s-a dat canonică permisiune pentru facerea acoperișului, iar în 1935-1937 a fost restaurată, la inițiativa preotului paroh din acel moment, Grigore Calianu. Tot atunci, la vechiul hram, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, s-a adăugat hramul Înălțarea Domnului. Pe lângă restaurare, în 1935, pictorul Dumitru Velici a refăcut și pictura peste fresca originală din anul 1837. Deși nu se cunoaște autorul picturii de început, aceasta este de o frumusețe remarcabilă, fapt constatat și în anul 2010, când fresca a fost pentru a doua oară restaurată, acum de către pictor Adina Rogojanu Mihai, la inițiativa preotului paroh Marian Surdu. Biserica este lungă de 14,00 m, are o lățime de 6,00 m, este de formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, retrasă față de zidul principal și cu turla-clopotniță, la rândul ei octogonală deasupra intrării.

VI. Preoți: Barbu Brehui (1864, decedat în 1893), I.C. Schintee/Schinteescu (1887, paroh, 1895), Ion Bosoancă (1891, 1892); Grigore Calianu (hirotonit în 1928, în funcție până în 1950), Marian Stamate (1950-1975), Dumitru Gherghescu (1975-2000), Dumitru Gherghescu jr. (2000-2005), Marian Costin Surdu (din 2005 până în prezent); epitropi: Pătru Țâiu, Ion Popescu (1862); I. Schinteescu, Nicolae Sulescu și Vasile Iovanovici (1893); cântăreți: N. Țiulescu (1895-1897), M. Popescu (1895), Gh. D. Udrea (1941), Marius Struți (2020)

Filii arondate:

Cocorova

Biserica Cocorova	Biserica nouă din Cocorova

Biserică filială a parohiei Crăguești; în 1941, satul avea 169 familii, 665 suflete. Din 2017 a fost afiliată parohiei Ciovârnășani. În 2011, satul a avut 393 locuitori (193 masculin, 200 feminin; 373 români, creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

Hram Sf. Prooroc Ilie; biserica nu este monument istoric.

Cocorova este sat al comunei Şişeşti, din mai 1968,  situat în partea ei de sud, pe valea Coşuştiţei sau Cocorovei. Altitudine medie 230 m. Atestat documentar din 1831. În 1864 avea 52 de familii. În 1864-1950 a aparţinut comunei Ciovârnăşani, iar în 1951-mai 1968 comunei Crăguieşti. Populaţia: 641 locuitori în 1945, 515 locuitori în 1977, 435  locuitori în 1992, 386 locuitori în 2002 și 393 locuitori în 2011.

Biserica din sat a fost construită din lemn la o dată ce nu se poate preciza. Lucrarea Vieața Bisericească în Oltenia…, apărută în 1941, datează construcția bisericii în 1906-1912, prin stăruința preotului Constantin Fusescu de la Crăguiești. Anii respectivi pot fi în realitate un moment de reparație semnificativă a acesteia, deoarece din documentele Protoieriei Mehedinți rezultă cu certitudine că în 1891 în sat exista o biserică de lemn, care, din cauza preotului Ion Bosoancă, ajunsese într-o stare deplorabilă, ruinată și invadată de mizerie. Așadar, în 1906-1912 a putut avea loc o reparare, dar nu poate fi exclusă nici reconstrucția din temelii a bisericii. În 1941 era într-o stare bună, dar neasigurată. Avea o lungime de 14 m și o lățime de 7 m.

Cum de mai multă vreme această biserică a intrat în paragină, în anul 2005 s-a pus patra de temelie la o nouă biserică în sat, de către preotul Radu Șapcă. Aceasta a fost prevăzută a avea 20 m lungime și 8 m lățime. Lucrările au fost continuate de preotul Cristian Gârniță, în perioada 2006-2012, care a preluat-o de la elevație până a acoperit-o cu tablă de cupru. Deși este nepicatată, la 20 aprilie 2019, P.S.S. Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a binecuvântat biserica pentru a putea permite săvârșirea slujbelor religioase.

Preoți: Ion Bosoancă (1888, cu o purtare care adesea l-a pus sub observația și mustrarea ierarhului local, în 1895, supranumerar al parohiei Crăguești pentru biserica din Cocorova); ulterior, preoții din Crăguiești au ținut slujbele religioase odată pe lună și la Cocorova, Ionuț Cristian Raicu; cântăreți: D. Răducan.