Dacă la început Canonul cel Mare se citea doar în mănăstiri, în prezent el se citeşte şi în majoritatea bisericilor de parohie, credincioşii participând în număr mare la această slujbă deosebită. Rolul şi scopul Canonului cel Mare este să ne descopere păcatul şi, astfel, să ne conducă spre pocăinţă.

Canonul cel Mare este un canon de pocăință, adică un lung imn liturgic care conține peste 250 stihiri, alcatuit din 9 cantări bogate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăință, ritmate de invocația „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”, cerere care amintește de rugăciunea vameșului din prima duminică a perioadei Triodului. Acest bogat și frumos canon este deodată meditație biblică și pocăință. Canonul Sfântului Andrei Criteanul este un dialog al omului pacatos cu propria sa conștiință, luminată de citirea Sfintei Scripturi. Sufletul care se pocăiește plânge că nu a urmat pilda luminoasă a drepților virtuoși, ci robia patimilor arătate in mulți păcătoși, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alții s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit.