La primele ore ale dimineții, ierarhii au fost întâmpinați de un sobor de preoți și diaconi, dar și de mulțime mare de pelerini, veniți pentru a se ruga împreună cu cei doi Arhierei la Bunul Dumnezeu pentru a împărți milostenia Sa cea bogată.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al mănăstirii, iar credincioșii s-au bucurat duhovniceşte, la umbra bătrânilor nuci care străjuiesc aleea mănăstirii, de melosul bizantin al protopsalților de la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Ioan a vorbit celor de față despre persoanele Sfintei Treimi, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul. Tot în cuvântul său, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre harul prin care Dumnezeu lucrează în lume, dar mai ales despre cum ne putem împărtăși de acest mare har al lui Dumnezeu.
Preasfințitul Părinte Nicodim a mulțumit Bunului Dumnezeu, Părintelui Mitropolit pentru prezenţa în mijlocul credincioşilor mehedinţeni, precum și maici starețe Teofana, pentru purtarea de grijă pe care o are față de mănăstire, dar și credincioșilor adunați la rugăciune.
La final Părintele Mitropolit a împărțit fiecărui credincios câte o iconiță cu Maica Domnului.
Mănăstirea Strehaia datează de la 1645, fiind ctitoria lui Matei Basarab urmași al boierilor Craiovești.
Izvoarele istorice medievale subliniază importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Din timp în timp, curtea a fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea.
În vara anului 1657, la numai câțiva ani de la transformarea curții domnești în mănăstire, Paul de Alep, venit în vizită la mănăstire în suita patriarhului Macarie al III-lea al Antiochiei, a făcut o scurtă descriere a complexului fortificat.
La începutul secolului XIX, a fost întreprins un amplu șantier de reparații și renovări ce a cuprins întregul complex monastic. Amploarea lucrărilor și inițiatorul acestora „părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia” au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos.
În 9 august 2021, în incinta Mănăstirii „Sfânta Treime” din Strehaia, unde Mihai a fost bănișor, s-a săvârșit slujba de sfințire a cenotafului ridicat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu binecuvântarea și implicarea directă a Preasfințitului Părinte Episcop Nicodim, spre veșnica pomenire a celui ce a fost primul voievod al tuturor românilor, Mihai Viteazul, la împlinirea a 420 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.
În 30 Octombrie 2022, la Mănăstirea Strehaia a avut loc un eveniment deosebit prilejuit de aniversare a 350 de ani de la înființarea Episcopiei Strehaiei. Manifestările au debutat în ziua de 30 octombrie, cu sfințirea unei troițe de aproximativ 4 metri amplasată în apropierea intrării în incinta Mănăstirii Strehaia. Troița a fost ridicată de Episcopia Severinului și Strehaiei prin purtarea de grijă a Întâistătătorului acestei Eparhii, Preasfințitul Părinte Nicodim, pentru a marca aceste repere din istoria acestor locuri, la Mănăstirea Strehaia, unde a fost sediul Episcopiei intre anii 1672-1679.
Articol scris de Trăilescu Alexandru Cătălin
