Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, prima zi din anul bisericesc este 1 septembrie, pentru că, dupa tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi, care era şi începutul anului civil la evrei, s-a început creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică atunci când a citit în Sinagogă cuvintele proorocului Isaia cap.61, v.1-2, care profeţeau despre Sine, cuvinte reluate şi la Luca 4, după cum găsim şi în sinaxarul zilei din Mineiul lunii Septembrie.
În centrul anului bisericesc stă sărbătoarea Învierii cu săptămâna Sfintelor Patimi de dinaintea ei. Ca mijloc de comemorare a vieții și activității răscumpărătoare a Mântuitorului, anul bisericesc se poate împărți în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de către cântăreții de strană în fiecare din aceste perioade, și anume: perioada Triodului, adică perioada prepascala, perioada Penticostarului, adică perioadă pascala propriu-zisă, și perioadă Octoihului, adică perioada post-pascală, fiecare din acestea cuprinzând un anumit număr de săptămâni. Timpul Triodului ține de la Duminica Vameșului și a Fariseului, adică cu trei săptămâni înainte de începutul postului Paștelui, până la Duminica Paștilor, în total 10 săptămâni. Perioada Penticostarului ține de la Duminica Paștelui până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinților, în total 8 săptămâni, iar perioada Octoihului ține tot restul anului, adică de la sfârșitul Penticostarului până la începutul perioadei Triodului din anul următor. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc, durata acestei perioade putând fi între 40 și 26 de săptămâni, în funcție de data Pastelui’.
De asemenea sunt şi rânduielile liturgice specifice din prima zi a anului bisericesc. Se săvârșește, alături de Sfânta Liturghie, în care este prăznuit Sfântul Simeon Stâlpnicul cu Sfânta Marta, mama sa, sfințirea apei și un Te-Deum şi o slujbă specială pentru începutul anului bisericesc.
Comunicații Media 
