Vânju Mare

48. Salcia I - Sfânta Muceniță Ecaterina

biserica salcia

 

Parohie, formată exclusiv din satul Salcia (în 1887 și 1893); din 1940, erau două parohii: Salcia I cu 900 de familii și 3900 de suflete și Salcia II, desprinsă din Salcia I la 1 octombrie 1940, cu 355 de familii și 1772 de suflete. În 1953, parohia Salcia II a fost desființată pe considerentul reducerii personalului bisericesc promovat de regimul comunist. În 1992, la cererea preoților Marinică Tabacu și Gheorghe Guțulescu s-a revenit la vechea organizare a satului, pe două parohii (Salcia I cu circa 800 de familii și Salcia II cu 814 familii), care există și astăzi și sunt pendinte canonic de Episcopia Severinului și Strehaiei prin Protoieria Vânju Mare. În trecut parohia/parohiile din Salcia s-au aflat sub ascultarea Episcopiei Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004).

 


Biserica parohiei Salcia I: Hram Sf. Voievozi (1849-1850); azi: Sf. Muceniță Ecaterina (atestat din 1895).


 

preot default  

Preot paroh Ionuț Bădescu

 

Tel.:0735 978 941

 


 

Comuna Salcia, formată din satul cu acelaşi nume, este situată în sud-estul judeţului, în zonă de şes şi în imediata apropiere a Dunării. Satul omonim este atestat documentar în: 1525 (mai multe selişti între care şi Salcea sunt dăruite lui Dragu spătar și fiilor lui de către Radu de la Afumaţi vv.);

Biserica din sat a fost fondată/sfințită în 1800 de Puicea și Radu Vameșu și prenoită de Puicea și toți lăcuitorii satului la 1822 (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840).

Tradiția orală spune că, inițial, a fost o biserică-bordei acoperită cu stuf și trestie, care a fost arsă de turci, după care s-a construit biserica de lemn, care a funcționat până după jumătatea secolului al XIX-lea și, în perspectiva clădirii unei noi biserici, de zid, a fost dăruită/vândută satului Goanța. În 1860, s-a zidit o nouă biserică, din cărămidă, de către boierii Iordache Stenoe cu soția sa, Ecaterina, zisă și Catinca Filișanca, și Lazăr Găitan, logofătul moșiei. Este o biserică în formă de corabie (lungime - 27,35 m, lățime – 10,40 m, înălțime – 17,50 m), cu o singură turlă, deasupra pronaosului, unde până în 1989 se afla clopotul. Este din cărămidă arsă, fără fundație, cu ziduri groase de circa 80-100 cm. Biserica a fost pictată. Icoanele de pe catapeteasmă au fost zugrăvite la Viena, în ulei, în anii 1858-1860. Pe pereți sunt reprezentați ctitorii în partea stângă. În 1896, la exterior, biserica avea o curte plantată cu salcâmi și Sfânta Episcopie i-a dat canonică binecuvântare pentru repararea pardoselii. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, biserica a fost reparată în două rânduri, în 1914 și în 1926. În 1914, preotul Stoian a construit balconul din față, a tăiat fereastra dinspre nord făcând o ușă, apoi a pictat biserica pe care a sfințit-o protopopul P.C. I.V. Răiculescu. În 1926, părintele Achim Vlădulescu a acoperit biserica cu tablă groasă, a deschis ușa de sud la altar, iar la nord a deschis o fereastră la proscomidiar. După război, în 1955 s-a făcut clopotnița în turlă și s-a reluat pictura, ce arsese în parte din neglijența unui bătrân care uitase o lumânare aprinsă. La 13 noiembrie 1955, Î.P.S. Firmilian a resfințit biserica, preot paroh fiind P.C. Mihail Vișan, iar cântăreți Ștefan Tunsoiu și Toma Porojan. În 1973, cu contribuția enoriașilor, biserica a fost acoperită cu tablă galvanizată de către maistrul Ion Călușeru zis Ursulică. În 1983-1985, s-a făcut o reparație atât la interior cât și la exterior. S-a dat jos tencuiala și ostrețele, înlocuindu-se cu lănteți la boltă, iar la ziduri tencuiala s-a dat jos până la cărămidă. După refacerea tencuielii, s-a pictat din nou biserica de către pictorul Vasile Niculae din Buda-Palanca (Prahova). Apoi s-a închis balconul cu ferestre pe schelet metalic, iar la 8 noiembrie 1985 P.S. Damaschin Severineanul a oficiat slujba de resfințire în numele Î.P.S. Nestor Vornicescu. În fine, în 1997 s-a vopsit tabla de pe acoperiș, iar în 2011, cu sprijinul primarului Gelu Pantelimon s-a cumpărat tabla cu care s-au acoperit turla, pridvorul și pronaosul.

Preoți: Parohia Salcia I: popa Stan, popa Oprea, popa Stoian (1853-1871), Gheorghe (1853-1868), Dumitru (1864-1868), Iovan Stoianu/Popescu (1867-în 1894 – grămătic, în 1895 – paroh, în 1898 a demisionat în favoarea preotului supranumerar Vasile Petrescu zis Bojin, rămânând în continuare până după 1914), Vasile Petrescu (1875-1895 – supranumerar, iar în 1898 paroh până în 1919), Mihai Strechescu (suplinitor după m. părintelui Vasile), Haralambie Ionescu (1921-1923) Achim Vlădulescu (hirotonit în 1909 și venit în parohie în 1923, în funcție până în 1954), Mihail Vișan (1955-1958), 1959-1960 (preoți suplinitori de la Izimșa și Cujmir), Theodor Buzdugan (1960-1963), valer Diaconu (suplinitor, 1963) Marina Dafina (1963-1964), Ioan Răduțoiu (1964-1968), Eugen Vlădulescu (1968-1983), Ghiță Isaia (1983-1987), Gheorghe Guțulescu (1987-1998), Veni Bădoiu (1998-); epitropi: I. Popescu, Stoian Popescu; cântăreți: Ion Popescu (Puicea), Stoian Popescu (1875-1907), Stoian Porojenescu (1897), Ioan Nicolăescu, Ștefan Tunsoiu (1941), Toma Porojan, Marin Sârbu; paracliseri: Ilie Capră (1955).

 

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube