În cuvântul de învăţătură, rostit la finalul slujbei, arhiereul mehedinţean a tâlcuit pericopa evanghelică din această zi și le-a transmis tuturor celor prezenți arhierești binecuvântări și spor în rugăciune. După Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, părintele Stareț împreună cu părintele protoiereu Gheorghe-Claudiu Popescu a sfințit Agheasma Mică, pentru credincioșii care au dorit să ia și să o folosească în gospodărie.

În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit ieromonah pe părintele Cleopa, vieţuitor al ctitoriei Sfântului Nicodim.  

Prezent la aceasta sfântă slujbă a fost şi rapsodul popular de pe Valea Oltului, Ion Creţeanu, cel care a fost declarat la finele anului 2020, Tezaur uman viu al Patrimoniului UNESCO şi a interpretat în încheierea slujbei câteva cântari bisericeşti.

Conform tradiţiei, Mănăstirea Gura Motrului a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului XIV. Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn, constând într-o mică biserică şi câteva chilii, împrejmuite cu viţă-de-vie. Mai târziu, la 13 ianuarie 1519, după unele documente, logofătul Harvat a ridicat aici o biserică mai mare şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii, înscriindu-se astfel pe lista ctitorilor. Între anii 1642 şi 1643, domnitorul Matei Basarab a refăcut mănăstirea din temelie.

De Mănăstirea Gura Motrului se leagă şi numele marelui arhimandrit Eufrosin Poteca, stareţul cinstitului aşezământ. În timpul egumenatului său, mănăstirea a devenit un adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi. A reuşit să înfiinţeze mai multe şcoli în localităţile învecinate, care erau coordonate şi susţinute din fondurile Bisericii.

Datorită lui au plecat să înveţe mai departe nume mari ale culturii româneşti, precum Radu Popescu, tatăl filosofului C. Rădulescu-Motru, şi Costache Ionescu. În prezent, sfântul aşezământ numără trei vieţuitori şi este condus de preacuviosul părinte protosinghel Iacob Rusu.