Încă de la declararea Duminicii a doua după Rusalii ca Duminică închinată Sfinților Români, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, la Mănăstirea Vodița reînființată în 1990, s-a creat o tradiție, ca un numar mare de credincioși să participe în această duminică la Sfânta Liturghie aici, ca la un hram, și, deși mănăstirea nu are o ctitorie în cinstea Sfinților Români, totuși această Duminică este considerată Hramul de vară al Mănăstirii.

În cinstitul așezământ slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de doi arhierei: Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria având alături în comuniune liturgicăun ales sobor de preoţi şi diaconi.

Prăznuirea a început din seara zilei de sâmbătă, 3 iulie, cu săvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. În ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească a început în jurul orei 09:00.

Răspunsurile stranei au fost date de către grupul psaltic “Sf. Gheorghe” de la Catedrala Episcopală din Turnu Severin.

În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria le-a vorbit celor prezenți despre urmele de sfințenie lăsate de către Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Vodița și Tismana. De asemenea Ierarhul le-a mai vorbit celor prezenți despre cunoașterea măreției lui Dumnezeu prin apropierea de El făcând o asemănare: „Precum noi de aici vedem acolo în depărtare un petic de apă și pe măsură ce ne apropiem descoperim Fluviul Dunărea care nu se descoperă ca o întindere mare de apă, așa și noi îl vedem pe Dumnezeu dar nu îl vedem în toată Măreția Lui și pe măsură ce ne apropiem de El vedem cât de mare si minunat este Dumnezeu”

De asemenea Preasfințitul Părinte Nicodim Episcopul Severinului și Strehaiei a mulțumit Preasfințitului Părinte Siluan pentru cuvântul duhovnicesc de la finalul Sfintei Liturghii, iar celor prezenți multumindu-le pentru prezența în număr mare le-a adresat cuvânt de binecuvântare și de îndemn la a înmulți rugăciunea din timpul Sfintei Liturghii. Ierarhul a mai îndemnat la rugăciune pentru înlăturarea molimei ce a cuprins aproape toată fața pământului.

Mănăstirea Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Cel dintâi aşezământ a fost o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Tării Româneşti, Vlaicu-Vodã.

A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718.

Mănăstirea Vodiţa a fost reînfiinţată în anul 1990, când a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte.

La această mănăstire a fost copiat un tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.