Numeroşi pelerini au trecut pragul mănăstirii vineri, 29 aprilie 2022 pentru a participa la Sfânta Liturghie, săvârşită cei doi arhierei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură, rostit la finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Siluan le-a vorbit credincioșilor prezenți despre această sărbătoare din vinerea luminată, tâlcuind pericopa evanghelică din această zi.

În această zi la Sfânta Mănăstire s-a săvârșit și rânduiala aghiasmei mici după rânduiala bisericii noastre. Slujba aghiasmei a fost oficiată de slujitorii sfintei Mănăstiri și a fost împărțită credincioșilor după slujba Sfintei Liturghii, pentru credincioșii care au dorit să ia și să o folosească în gospodărie.

Conform tradiţiei, Mănăstirea Gura Motrului a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului XIV. Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn, constând într-o mică biserică şi câteva chilii, împrejmuite cu viţă-de-vie. Mai târziu, la 13 ianuarie 1519, după unele documente, logofătul Harvat a ridicat aici o biserică mai mare şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii, înscriindu-se astfel pe lista ctitorilor. Între anii 1642 şi 1643, domnitorul Matei Basarab a refăcut mănăstirea din temelie.

De Mănăstirea Gura Motrului se leagă şi numele marelui arhimandrit Eufrosin Poteca, stareţul cinstitului aşezământ. În timpul egumenatului său, mănăstirea a devenit un adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi. A reuşit să înfiinţeze mai multe şcoli în localităţile învecinate, care erau coordonate şi susţinute din fondurile Bisericii.

Datorită lui au plecat să înveţe mai departe nume mari ale culturii româneşti, precum Radu Popescu, tatăl filosofului C. Rădulescu-Motru, şi Costache Ionescu. În prezent, sfântul aşezământ numără trei vieţuitori şi este condus de preacuviosul părinte protosinghel Iacob Rusu.