Sâmbătă, 19 Octombrie 2019 17:10

Omagiem astăzi lumina memoriei Reginei-Mame Elena a României, simbol al rezistenţei prin credinţă, al demnității şi devotamentului în împlinirea vocaţiei sale de mamă şi regină.

Principesa Elena s-a născut în anul 1896, în familia regală a Greciei, înrudită cu marile case regale europene. Sub presiunea declanșării Primului Război Mondial, care a târât Europa într-un conflict global fără precedent şi a declanșat cel mai sângeros secol din istoria europeană, tânăra prințesă Elena a cunoscut încă din copilărie suferințele exilului, sub semnul căruia va trăi întreaga sa viaţa. 

L-a cunoscut pe Principele Moştenitor Carol al României, în Elveţia, în 1920, pe când se afla cu familia în cel de-al doilea exil. În anul 1921, s-au căsătorit la Atena, în același an dând naștere Principelui Mihai al României.

După renunțarea la tron a prințului Carol (1925), principesa Elena s-a dedicat educației fiului său, devenit moștenitor al Coroanei României la vârsta de 5 ani şi 9 luni. În timpul primei domnii a Regelui minor Mihai (1927-1930), acesta s-a bucurat de prezența şi iubirea mamei sale, care i-a ocrotit copilăria, încercând să șteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. 

Venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în anul 1930, a însemnat pentru Principesa Elena începutul unui lung șir de nedreptăţi, care au culminat, în anul 1932, cu obligația de-a pleca într-un nou exil. 

Principesa Elena s-a întors în România în septembrie 1940, în calitate de Regină-Mamă, în contextul tragic al declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial, când Regele Mihai a revenit la tron, în urma abdicării tatălui său, Carol al II-lea.

Deși revenirea Reginei Elena în România, după 8 ani de exil, a fost primită de popor cu deosebită bucurie şi speranţă, presiunea evenimentelor europene, dictatura militară internă şi schimbarea alianțelor externe de partea Puterilor Axei plasau țara într-o zonă tot mai izolată şi fără apărare, între forţe cărora nu avea cum să le reziste. În aceste condiții dificile, Regina Elena a ajutat pe fiul ei, Mihai, în vârstă de 19 ani, să preia responsabilitățile constituționale şi i-a fost principalul sfătuitor şi confident. Prin implicarea sa directă, Regina Elena a salvat de furia naziştilor sute de mii de oameni şi s-a opus abuzurilor ocupației sovietice care a urmat.

Înzestrată cu o mare credință în Dumnezeu, despre care spunea că îi dăruieşte putere, Regina Elena a găsit totdeauna în rugăciune forța morală de a înfrunta cu demnitate şi curaj primejdiile şi neajunsurile vieții.

 Credința în Dumnezeu a Reginei Elena a devenit tot mai puternică odată cu trecerea anilor, iar aceasta nu se reducea la respectarea formală a unor ritualuri, ci era o trăire interioară, profundă, transmisă şi fiului ei, Regele Mihai, care avea să mărturisească, adesea, faptul că de la mama sa, Regina Elena, a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi Scriptura, de a frecventa Biserica, de a se spovedi și împărtăși.

Referindu-se la această moştenire spirituală primită de la mama sa, Regele Mihai răspunde unor întrebări într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deșteptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu” . În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli, care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată” . În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.

Păstrând şi cultivând credința primită de la mama sa ca pe o lumină a vieţii, Regele Mihai I al României a avut puterea de a fi statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuți pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.

Abdicarea forțată, de la 30 decembrie 1947, a regelui Mihai I a însemnat o experiență traumatizantă, impusă de regimul comunist sovietic, ca şi exilul forțat al întregii familii regale. 

Astfel, la 3 ianuarie 1948, a început ultimul şi cel mai lung exil din viaţa Reginei Elena, deoarece ea a decedat în Elveţia, la Lausanne, în 29 noiembrie 1982. Despre acest exil putem spune că s-a încheiat abia astăzi, când osemintele Reginei Elena au fost aduse în țara pentru care ea a dăruit tot ce a avut mai scump, pe fiul său, Regele Mihai, alături de care va fi înmormântată în Catedrala arhiepiscopală şi regală de la Curtea de Argeș. 

Atitudinea de respect şi preţuire faţă de sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena a României şi faţă de mormântul ei este o datorie morală şi duhovnicească. Acest respect este inspirat de atitudinea Domnului Iisus Hristos pe Care Îl întâlnim în Sfintele Evanghelii consolând adeseori pe cei îndoliaţi şi apropiindu-se cu preţuire de trupurile celor decedați (Luca 7, 11-16, Luca 8, 41-56, Ioan 5, 24-30). Prin aceasta, Mântuitorul Hristos ne învaţă şi pe noi să ne apropiem cu respect de sicriul şi mormântul celor decedaţi. Respectul trebuie să fie și mai mare faţă de trupurile creștinilor decedaţi, care au fost botezați în numele Preasfintei Treimi, prin apă și Duh Sfânt, iar apoi s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos, așa cum a făcut adeseori Regina Elena în timpul vieții sale pământești.

În aceste momente de omagiu şi recunoştinţă aduse memoriei Reginei-Mame Elena a României ne rugăm împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, ca Dumnezeu să așeze sufletul ei în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să consoleze Familia Regală a României şi să binecuvinteze pe toţi cei ce arată respect şi cinstire memoriei Reginei Mame-Elena a României, care, prin viaţa şi lucrarea sa, reprezintă un exemplu de credinţă şi devotament, de fidelitate şi demnitate. 

 Veșnica ei pomenire din neam în neam!

 

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Miercuri, 09 Octombrie 2019 14:16

Cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, o delegaţie a Mitropoliei de Corfu, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Nectarie, va aduce în România, spre închinare, în perioada 11-17 octombrie 2019, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni.

În acest context, în ziua de sâmbătă, 12 octombrie 2019, în intervalul orar 07:00-14:00, racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, va fi aşezată, spre închinare, în baldachinul special amenajat de pe Colina Bucuriei, lângă Catedrala Patriarhală.

La ora 14:30, sâmbătă, 12 octombrie 2019, delegaţia Mitropoliei de Corfu va pleca spre Iaşi, la manifestările dedicate sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Sâmbătă, 05 Octombrie 2019 15:40

Am aflat cu multă întristare de tragicul accident rutier petrecut în dimineața acestei zile de 5 octombrie 2019 în judeţul Ialomiţa, între localitățile Slobozia şi Urziceni, accident soldat cu 10 morți și 7 răniți.

Marți, 01 Octombrie 2019 11:25

În ziua de 30 septembrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

În cadrul ședinței s-a hotărât:

  • Completarea Programului-cadru „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”. Această completare se referă la repere tematice teologic-educaționale, culturale și mediatice, menite să reflecte mai bine cele două teme, omagială și comemorativă, în activitatea unităților de cult ale Patriarhiei Române.
  • Organizarea de evenimente și acțiuni cu prilejul aniversării a 30 de ani de la căderea regimului comunist din România, privind comemorarea jertfei creștinilor care și-au sacrificat viața în decembrie 1989 și în timpul regimului comunist pentru libertatea și demnitatea poporului român.
  • Evidențierea, de asemenea, a modului responsabil în care Biserica Ortodoxă Română a folosit libertatea dobândită după căderea regimului comunist pentru a mărturisi prin cuvânt și faptă Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos, prin întreaga sa lucrare misionară, educațională, social-filantropică și edilitară.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Sâmbătă, 28 Septembrie 2019 02:35

În societăţile moderne, sistemul mass-media, cu paleta sa largă de dezbateri şi idei construite pe fondul libertăţii de exprimare şi al responsabilităţii faţă de comunitatea pe care o însufleţeşte, reprezintă o componentă esenţială a procesului de conservare a valorilor perene, de transparență instituţională şi de înnoire civică. De aceea, profesia de jurnalist are o importanţă aparte în funcţionarea organismului social, prin asumarea rolului de liant comunitar, imparţial şi independent, dar așteptat să fie constructiv în spaţiul public, traversat adesea de furtuni şi incertitudini.

Vocaţia Bisericii în lume este fiinţial legată de promovarea valorilor spirituale, de cultivarea relaţiei omului cu Dumnezeu şi de căutare a Împărăţiei cerurilor prin credinţă, speranţă şi fapte bune. În plan social, ziariştii se concentrează îndeosebi asupra detaliilor, faptelor şi evenimentelor care influențează viaţa de fiecare zi a oamenilor. Însă, există întotdeauna puncte de întâlnire şi întrebări ale omului aflat sub presiunea acestui veac şi aspiraţiile sale spirituale.

Istoria presei româneşti cuprinde multe mărturii despre familiaritatea dintre oamenii Bisericii, vestitorii Cuvântului lui Dumnezeu în lume, şi evoluţia rapidă a mijloacelor de comunicare socială. Chiar în acest an în care aniversăm Centenarul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi când se împlinesc 190 de ani de la apariţia Curierului Românesc (Bucureşti, 1829) şi a Albinei româneşti (Iaşi, 1829), aniversăm şi 180 de ani de la întemeierea Vestitorului Bisericesc (Buzău, 1839). Este bine cunoscut faptul că Telegraful Român, gazeta politică, industrială, comercială şi literară fondată de Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna la Sibiu, în anul 1853, rămâne cea mai longevivă publicaţie periodică din ţara noastră, cu apariţie neîntreruptă până în prezent. Anul Marii Uniri găsea Telegraful Român la datorie, într-o simbioză a slujirii bisericeşti cu munca ziariştilor patrioţi din mai multe oraşe ale ţării, truditori jertfelnici, prin darul meseriei lor, la însufleţirea poporului şi la făurirea idealului de unitate naţională.

Despre rostul presei şi despre misiunea ziariştilor în societate, Părintele Academician Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog ortodox al secolului XX, el însuşi redactor responsabil al Telegrafului Român mai mult de un deceniu, scria în 1944: „Ziarul trebuie să aibă orizontul larg, armonios şi să respecte temeliile morale, absolut necesare pentru existenţa sănătoasă a mulţimilor. Poate se va ajunge odată la acea stare, când cel ce vrea să devină ziarist va trebui să fi dat probe puternice nu numai de destoinicie stilistică, ci de credinţă tare şi de moralitate neclintită[1].

După anul 1989, Biserica Ortodoxă Română a dezvoltat, alături de slujirea social-filantropică şi de cea cultural-educativă,  o lucrare misionară şi civică prin intermediul propriilor instituţii media, în vederea intensificării comunicării cu întreaga societate românească şi a cultivării limbii şi tradiţiilor naţionale în rândul diasporei române de pe toate meridianele lumii. Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (radio, televiziune, agenţie de ştiri, publicaţii periodice), împreună cu celelalte instituţii media bisericeşti promovează în rândul tinerei generaţii valorile credinţei creştine, istoria şi virtuţile neamului românesc. Totodată, privim cu respect către toţi jurnaliştii de la instituţiile media publice sau private care îşi fac datoria cu onestitate şi profesionalism. Prin intermediul Biroului de Presă şi Relaţii Publice, Patriarhia Română menţine o legătură permanentă cu toţi cei care doresc să cunoască, de la sursă, proiectele şi activităţile Bisericii.

Apreciem eforturile Uniunii Ziariştilor Profesioniști din România de a aduna într-un cadru asociativ jurnalişti din diferite generaţii şi de a cultiva demnitatea şi responsabilitatea unei profesii care a avut şi poate avea o contribuție majoră la bunul mers al societății.

Ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să binecuvinteze pe toţi organizatorii şi participanţii la lucrările acestei întruniri şi să le dăruiască bucuria de a cultiva în universul mediatic dinamic din zilele noastre valorile care nu se învechesc niciodată.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

[1] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, „Misiunea presei”, Telegraful Român, an XCII, nr. 6, 6 feb. 1944, în Cultură şi duhovnicie, vol. 3, col. OPERE COMPLETE, Editura BASILICA, Bucureşti, 2012, p. 526.

Miercuri, 25 Septembrie 2019 12:57

Luni, 30 septembrie 2019, Biserica Ortodoxă Română aniversează 12 de ani de la întronizarea ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Cu acest prilej, de la ora 09.00, în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va săvârşi Sfânta Liturghie, la care vor participa membrii Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice și culturale româneşti.

La ora 11.00, după Sfânta Liturghie, va urma Slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului  Părinte Patriarh Daniel în cei 12 ani de rodnică slujire patriarhală. 

În continuare, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, se va desfășura un moment aniversar în timpul căruia vor fi prezentate mesajele din partea reprezentanților autorităţilor de Stat centrale şi locale, precum și din partea altor instituţii publice.

 

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 

Miercuri, 21 August 2019 14:27

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la solicitarea Părintelui Sergiu Vlad, Parohul comunității ortodoxe române din Istanbul, Turcia, Patriarhia Română a oferit acestei comunităţi o raclă cu un fragment din moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Racla, confecționată la Atelierele Patriarhiei Române, a fost depusă miercuri, 14 august 2019, în biserica „Sfânta Muceniță Paraschevi” din Istanbul, ctitorită de Sfântul Domnitor român Constantin Brâncoveanu în anul 1692. 

Începând cu anul 2004, biserica zidită de Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost dată, de către Patriarhia Ecumenică, spre folosință comunității ortodoxe româneşti din Turcia, la solicitarea Patriarhiei Române.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Sâmbătă, 27 Iulie 2019 17:43

Patriarhia Română își exprimă sincera compasiune și solidaritate față de durerea prin care trece familia tinerei Alexandra Măceșanu, victima unei răpiri care a indignat puternic societatea românească în aceste zile.

În așteptarea rezultatului cert al anchetei autorităților care cercetează acest caz cutremurător, Patriarhia Română îndeamnă pe toți preoții și credincioșii să o pomenească în rugăciuni pe Alexandra, pe părinții și rudele îndurerate ale acesteia.

Ne exprimăm speranța că acest caz va fi elucidat în cel mai scurt timp posibil de către autorități, iar cei vinovaţi vor fi pedepsiţi conform legilor în vigoare. Totodată, ne îngrijorează numărul crescând al femeilor care devin victime ale violenţei şi ale traficului de persoane, fapt care degradează demnitatea umană şi pacea socială. 

În acest sens, pe lângă rugăciune, trebuie intensificate acţiunea de solidaritate cu familiile afectate şi promovarea unui comportament responsabil în societate.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

 

Vineri, 19 Iulie 2019 11:20

În ziua de luni, 22 iulie 2019, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, aniversează împlinirea vârstei de 68 de ani.
Cu acest prilej, după ședințele de lucru ale Permanențelor Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Patriarhiei Române, la ora 12.00, va fi oficiată o slujbă de TE DEUM în Paraclisul „Sfântul Gheorghe” din Reședința Patriarhală, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirile recente din viața Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Mesajele de felicitare cu ocazia aniversării zilei de naștere a Patriarhului României pot fi înmânate direct la Cabinetul Patriarhal sau trimise la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., ori la numărul de fax 021.406.71.62.
Menționăm că sărbătoarea oficială a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este în ziua de 30 septembrie a fiecărui an, data întronizării Preafericirii Sale în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007).

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Duminică, 30 Iunie 2019 14:02

În data de 30 iunie sunt organizate diverse campanii online pentru a marca Ziua Mondială a Reţelelor de Socializare, platforme care înregistrează un număr tot mai crescut de utilizatori inclusiv în România.


mbl live


mbl youtube