Miercuri, 17 Iunie 2020 15:44

Având în vedere că, din 17 iunie 2020, o serie de limitări și interdicții care privesc viața cetățenilor încetează, în consultare cu autoritățile de stat competente, Patriarhia Română transmite următoarele îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, privind participarea credincioşilor la sfintele slujbe în interiorul şi în exteriorul lăcaşurilor de cult:

Miercuri, 03 Iunie 2020 11:01

La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi din data de joi, 4 iunie 2020, vor fi pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

Veşnica lor pomenire din neam în neam!

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Luni, 01 Iunie 2020 18:03

Biserica Ortodoxă Română a continuat ampla sa acțiune caritabilă desfășurată în contextul pandemiei până în momentul ridicării „stării de urgență” și începutul „stării de alertă” (15 mai 2020), oferind ajutor concret și diversificat, la nivel de parohii și eparhii, persoanelor vârstnice și sărace, bolnave sau cu dizabilități, celor aflați temporar în izolare sau în carantină, precum și unor spitale confruntate cu lipsa unor echipamente medicale.

Sâmbătă, 30 Mai 2020 20:00

În contextul pandemiei actuale, Patriarhia Română oferă tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special, celor de clasa a VIII-a şi a XII-a) şi cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, pentru a se putea conecta la lecţiile on-line şi pentru a continua astfel procesul de predare-învăţare.

Joi, 14 Mai 2020 22:52

Având în vedere că, din 15 mai 2020, încetează starea de urgență și aplicabilitatea Ordonanțelor militare care au limitat importante aspecte ale vieții religioase publice a credincioșilor, în urma consultării cu Guvernul României, Patriarhia Română transmite următoarele îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, privind accesul credincioșilor ortodocși în lăcașurile de cult, în cimitire, și participarea acestora la sfintele slujbe:

Miercuri, 13 Mai 2020 14:19

Biserica Ortodoxă Română a continuat ampla sa acțiune caritabilă desfășurată în contextul pandemiei și al stării de urgență, care urmează să fie ridicată în ziua de 15 mai 2020, oferind ajutor concret și diversificat, la nivel de parohii și eparhii, persoanelor vârstnice și sărace, bolnave sau cu dizabilități, celor aflați temporar în izolare sau în carantină.

Marți, 12 Mai 2020 16:50

Duminicile care urmează Sărbătorii Sfintelor Paşti, precum şi întreaga tradiţie liturgică şi filantropică a Bisericii, cultivă o legătură directă cu puterea vindecătoare a Învierii Mântuitorului Hristos, Care a venit în lume ca să tămăduiască „orice fel de boală şi orice neputinţă” (Matei 10, 1) şi să dăruiască oamenilor speranţa izvorâtă din iubire, precum şi puterea sacrificiului pentru semenii lor aflaţi sub crucea suferinţei.

Miercuri, 06 Mai 2020 16:29

Biserica Ortodoxă Română continuă ampla sa acțiune caritabilă dedicată celor afectați de pandemie, oferind ajutor concret și diversificat, la nivel de parohii și eparhii, persoanelor vârstnice și sărace, bolnave sau cu dizabilități, celor aflați temporar în izolare sau în carantină.

Miercuri, 29 Aprilie 2020 11:50

Patriarhia Română continuă ampla acțiune caritabilă dedicată celor afectați de pandemie, oferind ajutor concret și diversificat la nivel de parohii și eparhii, în mod special persoanelor vârstnice și sărace, bolnave sau cu dizabilități, celor aflați temporar în izolare sau în carantină.

Miercuri, 15 Aprilie 2020 23:25

Având în vedere estimările recente ale specialiştilor referitoare la extinderea pandemiei în următoarele două săptămâni, pentru a spori măsurile de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus, Acordul Patriarhiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne, din data de 14 aprilie 2020, se modifică după cum urmează:

Luni, 13 Aprilie 2020 21:43

În timpul stării de urgență națională impusă din cauza pandemiei cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu respectarea riguroasă a dispoziţiilor autorităţilor de stat adoptate în acest context, la îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ierarhii, preoţii şi voluntarii din rândul credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române au continuat să ofere ajutor material și financiar celor afectați de pandemie.

Vineri, 10 Aprilie 2020 13:11

Întrucât slujbele de Florii, slujbele din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite anul acesta doar de slujitorii bisericeşti, fără participarea credincioşilor mireni, pentru a oferi credincioşilor o anumită consolare şi pentru a diminua riscul unor manifestări necontrolate, urmare consultării cu Ministerul Afacerilor Interne, parohiile şi mănăstirile vor proceda după cum urmează:

  1. Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în biserică (în Sâmbăta lui Lazăr, 11 aprilie 2020, după Vecernie sau în Duminica Floriilor, 12 aprilie 2020) și vor fi distribuite, de către voluntari, credincioșilor din parohie care solicită aceasta. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie.
  2. În săptămâna Sfintelor Pătimiri, nu se săvârșește slujba Sfântului Maslu de obşte (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare de persoane.
  3. Spovedania şi împărtășirea credincioşilor se pot săvârşi în continuare doar la domiciliu. La intrarea în locuinţa credincioşilor, preotul va utiliza încălţăminte de unică folosinţă şi mască sanitară, se va spăla pe mâini cu apă şi săpun şi cu dezinfectant, va folosi doar o carte de cult şi epitrahil, trusa liturgică pentru împărtăşirea celor bolnavi, obiecte care vor fi atât anterior, cât și ulterior dezinfectate (conform îndrumărilor din 12 martie 2020).
  4. Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă şi vin, numită „Paşti”, va fi sfinţită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, şi va fi ambalată igienic în pachete închise. În zilele de vineri şi sâmbătă, începând cu orele 8.00, „Paştile” vor fi distribuite gratuit credincioşilor, în locuri special amenajate în afara lăcaşurilor de cult. Personalul deservent va purta mască şi mănuşi de protecţie.
  5. Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcaşurilor de cult se va organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paşti (vineri şi sâmbătă, înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleaşi reguli sanitare ca şi în magazinele alimentare (mască sanitară, distanţă socială de 2 metri, marcată în faţa locului special amenajat).
  6. Preoţii vor întocmi în Săptămâna Patimilor liste cu persoanele care nu se pot deplasa: bătrâni, bolnavi şi în izolare. În dimineaţa zilei de duminică, 19 aprilie 2020, începând cu orele 6.00, Paştile” vor fi distribuite la domiciliu acestora de către voluntari, membri ai consiliilor şi comitetelor parohiale. Voluntarii vor purta mască şi mănuşi de protecţie, precum şi ecuson nominal, semnat şi ştampilat de către fiecare parohie.
  7. Pentru a nu fi întreruptă tradiţia începută în anul 2009, privind aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, mai ales în această perioadă în care speranţa şi lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor greu încercaţi de izolare sau de boală, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară şi va fi distribuită delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni, care vor purta mască şi mănuşi de protecţie şi vor respect distanţa socială de 2 metri. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuşi şi ecuson, vor primi Sfânta Lumină şi o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită şi care o aşteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.
  8. Rânduielile liturgice și tipiconale nu se modifică în această perioadă în care slujbele se săvârșesc doar de către slujitorii bisericești, fără participarea fizică a credincioşilor mireni. Astfel, în Vinerea Mare (17 aprilie 2020), seara, după slujba Prohodului Domnului, biserica va fi înconjurată o singură dată de către slujitorii bisericești prezenți, dar fără participarea credincioşilor mireni.
  9. De asemenea, slujba Învierii Domnului, la care anul acesta nu participă credincioşi mireni, va începe, potrivit tipicului, în afara lăcaşului de cult, la ora 00.00 din noapte, deoarece Învierea lui Hristos este temelia învierii tuturor oamenilor. În acest sens, imediat după chemarea Veniți de primiți lumină! şi cântarea Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, se va citi Sfânta Evanghelie, se rosteşte binecuvântarea „Slavă Sintei...”, după care clericii vor cânta de trei ori troparul Hristos a înviat!, se va cădi spre cele patru puncte cardinale şi se va rosti ectenia mare, apoi toţi clericii vor intra în biserică, pentru continuarea Canonului Învierii şi pentru săvârşirea Sfintei Liturghii.
  • La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii mireni, având candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curțile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanța de 2 m, cu salutul pascal Hristos a înviat! și răspunsul Adevărat a înviat!, fără a deranja pe alţi vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare.
  1. În prima zi de Paşti, începând cu ora 06.00 dimineața, voluntarii din parohii vor putea oferi credincioşilor vârstnici şi bolnavi „Paştile”, precum şi pachete cu daruri alimentare de Paşti (ouă, cozonac, dulciuri etc.).
  2. Tot în prima zi de Paşti, slujba Vecerniei sau „A doua Înviere”, se săvârşeşte în biserici, începând cu ora 12.00, dar fără participarea credincioşilor mireni.
  • Prezentele Îndrumări completează recomandările Cancelariei Sfântului Sinod din 22 martie 2020 intitulate Noi măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești.
  1. Orice act de indisciplină a clericilor (ierarhi, preoţi şi diaconi) sau a credincioşilor mireni afectează negativ imaginea Bisericii în societate, deoarece, în timpul stării de urgență, toţi avem obligaţia de a respecta dispoziţiile autorităţilor de stat, în caz contrar, vom suporta sancţiunile prevăzute de lege.
  2. Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor ca starea aceasta de grea încercare cauzată de pandemia actuală să înceteze cât mai curând!

Cancelaria Sfântului Sinod

miercuri, 08 aprilie 2020

 

 

Biroul de Presă al Episcopiei Severinului şi Strehaiei

Miercuri, 08 Aprilie 2020 11:27

Episcopia Severinului şi Strehaiei se alătură efortului de solidaritate şi implicare al Patriarhiei Române în vederea ajutorării celor afectaţi de pandemia Covid-19.

Acţiunile au fost concentrate într-un plan care se desfăşoară la toate nivelurile Eparhiei şi îndreptat către instituţii şi persoane fizice.

Miercuri, 08 Aprilie 2020 08:58

Pe lângă intensificarea rugăciunilor, Biserica a desfășurat acțiuni filantropice pentru persoanele vulnerabile și a făcut numeroase donații de produse alimentare, igienico-sanitare și aparatură medicală.

Comunicat de presă:

Marți, 31 Martie 2020 08:32

Într-o perioadă marcată din ce în ce mai mult de criza medicală cu consecințe sociale provocată de pandemia cu noul coronavirus (COVID - 19), Patriarhia Română i-a îndemnat pe ierarhi și pe preoți să intensifice unirea rugăciunii cu fapta bună, manifestată prin acțiuni sociale concrete ale Bisericii. Acestea sunt rodul firesc al iubirii și solidarității față de cei ce suferă deja consecințele dureroase ale acestei situații de criză: oamenii vârstnici și săraci, dar și cei aflați temporar în izolare sau în carantină. Intensificarea implicării sociale a Bisericii reflectă în aceste zile și prețuirea deosebită față de toți cei care, în frunte cu medicii, lucrează în spitale și în alte așezăminte medicale.

Răspunzând chemării Patriarhiei Române, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile și mănăstirile s-au implicat social-filantropic și au raportat până în prezent un ajutor financiar și material în cuantum de 4.105.002 lei.

La acest sprijin social-filantropic în derulare se adaugă donația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în valoare de 10.000 lei din salariul personal, depusă în contul platformei „Ajută cu bucurie” (ajutacubucurie.ro) în scopul achiziționării de materiale de protecție pentru voluntarii activi în acest proiect sprijinit de Patriarhia Română și de Federația „Filantropia”.

Patriarhia Română apreciază orice donaţie, mică sau mare, pentru a ajuta pe toţi cei greu încercați de efectele acestei epidemii să depășească mai ușor momentele grele prin care trec.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Vineri, 27 Martie 2020 19:54

În contextul pandemiei cu noul coronavirus (COVID - 19) şi a instituirii stării de urgenţă naţională, Biserica Ortodoxă Română, prin structurile sale (centre eparhiale, protopopiate, parohii și mănăstiri), precum și prin intermediul ONG-urilor ce funcționează în cadrul eparhiilor, participă încă de la început la efortul comun de susţinere a persoanelor vulnerabile, împreună cu autoritățile centrale și locale.

Marți, 24 Martie 2020 18:06

Deoarece, în această vreme de grea încercare din cauza epidemiei, clericii şi credincioşii mireni ai Bisericii sunt separaţi spaţial din punct de vedere al locului de rugăciune, totuşi pot fi în comuniune mai ales prin rugăciunea comună la mijlocul zilei.

Duminică, 22 Martie 2020 21:39

Pe baza Ordonanţei militare nr. 1 din 17 martie 2020 şi a Ordonanţei militare 2 din 21 martie 2020, care au stabilit măsuri succesive privind limitarea libertăţii de mişcare şi întrunire a cetăţenilor, ceea ce afectează și viața religioasă publică a credincioşilor, în urma consultării din data de 22 martie 2020 cu Ministerul Afacerilor Interne, vă transmitem următoarele:

Vineri, 20 Martie 2020 23:40

În contextul stării de urgență în care se află România din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, Patriarhia Română transmite un îndemn la responsabilitate, echilibru și solidaritate.

            Patriarhia Română îi îndeamnă pe toţi preoții Bisericii Ortodoxe Române să pună în aplicare cu realism, luciditate și încredere măsurile impuse de autoritățile statului, măsuri care afectează temporar şi viaţa liturgică a Bisericii. Aceste reglementări au ca scop diminuarea și oprirea actualei epidemii pe care toate autoritățile medicale internaţionale o consideră ca fiind extrem de gravă. În vederea aplicării coerente și uniforme a tuturor reglementărilor care afectează temporar viața liturgică a Bisericii, Patriarhia Română, în consultare cu eparhiile ei, va elabora periodic și va transmite clerului şi credincioşilor îndrumări pastorale unitare care vor fi aplicate în toată Biserica Ortodoxă Română. De aceea, este mare nevoie de consultare şi cooperare în toate acţiunile pe care le desfăşurăm.

            În această perioadă critică, sunt esenţiale şi prioritare: rugăciunea şi responsabilitatea pentru sănătatea personală şi socială, precum şi ajutorarea concretă a celor aflaţi în nevoi, protejându-i prin respectarea distanței sociale recomandate şi prin ajutor material oferit în mod voluntar organizat.

Să traversăm acest timp de încercare și suferință, în rugăciune şi în fapte bune, fără panică şi teamă, având deplină încredere în Dumnezeu şi speranţă izvorâtă din credinţă!

Să ne rugăm Mântuitorului Hristos, zilnic, individual în biserică sau acasă împreună cu familia, pentru toți cei bolnavi, pentru grabnica lor însănătoșire, pentru medici și pentru toți cei activi în ajutorarea oamenilor, ca Dumnezeu să-i ocrotească și să ne ajute să revenim cât mai curând la normalitatea vieții sociale și religioase.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Joi, 19 Martie 2020 11:55

În contextul răspândirii epidemiei de Coronavirus, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență prin Hotărârea nr.11/17.03.2020, prevede, pentru protejarea populaţiei, printre alte măsuri, suspendarea tuturor activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală realizate în spații închise.

De asemenea, se interzice organizarea și desfășurarea oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane în spații deschise.

Slujbele religioase (Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu, Înmormântările, precum și orice altă slujbă) se vor desfășura în aer liber (în curtea bisericii, în altarul de vară) cu participarea a maximum 100 de credincioși, păstrându-se distanța de minimum un metru între cei prezenți.

Îndemnăm pe toţi preoţii şi credincioşii din cuprinsul Episcopiei Severinului şi Strehaiei să respecte măsurile şi îndemnurile dispuse de autoritățile publice, respectându-se, totodată, libertatea religioasă a credincioşilor de a participa la viaţa liturgică a Bisericii şi de a primi asistență religioasă.

Înainte de Otpustul Slujbei (Sfânta Liturghie, Vecernie sau Pavecerniță) se vor rosti atât Rugăciunea specială pentru încetarea noii epidemii trimisă de Patriarhia Română, precum şi Rugăciunea pentru chemarea milei lui Dumnezeu la toată primejdia de obşte şi neputinţa din Molitfelnice sau Aghiasmatare.

Biroul de presă
al Episcopiei Severinului şi Strehaiei

Miercuri, 18 Martie 2020 11:51

În contextul epidemiei cu noul Coronavirus (COVID-19), Cancelaria Sfântului Sinod a transmis miercuri, 18 martie 2020, îndrumări actualizate pentru parohii și mănăstiri:

Joi, 12 Martie 2020 09:02

În acest context al epidemiei de Coronavirus (COVID-19), Episcopia Severinului și Strehaiei înțelege că este de datoria ei să sprijine toate demersurile autorităților statului privitoare la limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus și recomandă preoților și credincioșilor ei să respecte cu strictețe și responsabilitate recomandările medicale cu privire la siguranța sănătății lor și a celor din jur.

Prima și cea mai importantă misiune a Bisericii este sa fie în permanență deschisă și să le ofere oamenilor mângâiere, rugăciune și speranță.

Pentru a garanta însă un climat decent și de siguranță în desfășurarea slujbelor religioase din această perioadă, recomandăm preoților să asigure în fiecare biserică dezinfectantarea frecventă a căilor de acces și a obiectelor cu care credincioșii vin în contact, să pună la dispoziție un recipient cu dozator pentru igiena mâinilor și să asigure o bună sonorizare. Împreună cu consilierii parohiali să vegheze la evitarea aglomerării din biserici, iar în astfel de situatii să recomande credincioșilor ascultarea slujbelor de afară sau în spațiile sonorizate de la demisol. La toate acestea, transmisiunile Radio și TV ale sfintelor slujbe asigură comuniunea liturgică și de rugăciune pentru cei care nu pot fi în biserică.

De asemenea, să afișeze la intrarea în lăcașul de cult, recomandările Ministerului Sănătății pentru prevenirea îmbolnăvirii cu noul Coronavirus (Covid-19);

Cu prilejul săvârșirii slujbelor bisericești, se va citi rugăciunea specială pentru oprirea epidemiei actuale, pentru însănătoșirea persoanelor bolnave și pentru întărirea spirituală a cadrelor medicale și a persoanelor care contribuie la prevenirea și combaterea epidemiei (a se consulta site-ul Episcopiei Severinului și Strehaiei);

Credincioșii trebuie să știe că în această perioadă a Postului Mare, în biserici se săvârșesc slujbe și peste săptămână, se pot spovedi și împărtăși în orice zi, evitând astfel aglomerarea în interior, în special duminica.

Este un semn de dragoste și responsabilitate creștină ca fiecare să se cerceteze pe sine, să nu se expună în mod inutil îmbolnăvirii și să nu îi pună în pericol nici pe ceilalți.

Să sporim în aceste zile postul și răbdarea și să înmulțim rugăciunea pentru toată lumea, ca Dumnezeu să nu își întoarcă fața Lui de la noi!

Biroul de presă al Episcopiei Severinului și Strehaiei

Joi, 12 Martie 2020 08:53

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri, 11 martie 2020, către toate eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române, o rugăciune de rostit în contextul răspândirii virusului COVID-19.

Vineri, 28 Februarie 2020 19:36

Comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române din 27 februarie 2020 a apărut în contextul unei mediatizări excesive a epidemiei provocate de Coronavirus (Covid – 19) şi al unor solicitări din partea unor instituţii de stat ca Biserica să ia măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului respectiv şi pentru diminuarea temerii populaţiei în faţa acestui fenomen.

Joi, 27 Februarie 2020 18:48

În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).

Vineri, 14 Februarie 2020 00:24

În ziua de 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Benedict Vesa ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul. Hirotonia va avea loc duminică, 23 februarie 2020, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca. 

În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri :

  1. Înființarea în cadrul Facultății de Teologie OrtodoxăJustinian Patriarhul” a Universității din București a unui nou program de studii universitare de master intitulat Managementul economic și administrarea unităților bisericești, domeniul – Teologie, forma de învățământ cu frecvență.
  2. Organizarea celei de-a șaptea ediții a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, în anul 2020, la Timișoara.

         Totodată, au fost evidențiate :

  • Publicarea în Monitorul Oficial (nr. 97 din 10 februarie 2020) a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române aprobat de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 16 decembrie 2019 (hotărârea sinodală nr. 12.190/2019).
  • Numeroasele activități social-filantropice desfășurate în Patriarhia Română, activități în valoare de 153.600.638 lei (peste 32 milioane euro).

             În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluție, în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova.

             De asemenea, Sfântul Sinod a precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox.

             Iar, pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o Sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta modalități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor Canoane Ortodoxe”.

                  

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Miercuri, 05 Februarie 2020 17:51

În ziua de 5 februarie 2020, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Arthur MATTLI, noul ambasador al Elveției în România.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a exprimat bucuria de a-l întâlni oficial pe Domnul Arthur MATTLI și i-a mulțumit acestuia pentru vizitarea Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” al Arhiepiscopiei Bucureștilor, vizită pe care Domnia Sa a întreprins-o în ziua de 15 ianuarie 2020. 

În răspuns, Excelența Sa a mulțumit pentru onoarea de a fi primit de Patriarhul României și și-a exprimat deosebita apreciere în legătură cu funcționarea acestui Centru medical și social al Bisericii Ortodoxe Române, subliniind admirativ calitatea serviciilor de care se bucură pacienții tratați acolo. Excelența Sa a reamintit că Ambasada Elveției a contribuit în urmă cu opt ani la înființarea acestui Centru și a avansat ideea necesității înființării unui Centru de formare profesională a unui viitor personal care să lucreze în domeniul îngrijirilor paliative din România. În acest context, Excelența Sa a menționat mai multe proiecte cu caracter social ale Ambasadei Elveției în România. 

Invocând contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români - 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat rolul esențial al familiei și educației creștine în societate, importanța promovării unei culturi a generozității, precum și necesara implicare în prevenirea și combaterea abandonului școlar. În acest sens, Preafericirea Sa a menționat că peste 35.000 de copii au beneficiat de programul Alege Școala!, derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision România. În același context, a fost prezentată ampla activitate social-filantropică desfășurată în Patriarhia Română prin cele aproape 800 de instituții, programe şi proiecte cu acest profil, în ultimii 12 ani.

În încheiere, Excelența Sa Arthur MATTLI a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru calda primire și pentru dialogul deschis spre o foarte bună colaborare. 

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 

Joi, 16 Ianuarie 2020 10:41

Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că omagierea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor românilor.

Dincolo de rolul esenţial şi binecunoscut al culturii române în evoluția ţării noastre, este necesar să vorbim despre un aspect al culturii poporului român mai puțin evidențiat, însă foarte important atât de-a lungul istoriei, cât şi în prezent. Este vorba despre cultura dărniciei, a generozității sau a filantropiei creştine, ca expresie a spiritualităţii româneşti, rezumată în cuvintele: „dar din dar se face Rai”, deoarece Sfânta Scriptură ne învaţă că „cine ajută pe cei săraci împrumută pe Dumnezeu” (Pilde 19, 17) şi ne îndeamnă: „fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru (din ceruri) milostiv este” (Luca 6, 36).

Între virtuţile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moștenire importantă a valorilor şi normelor care au modelat spiritualitatea şi cultura poporului român.

Pentru a evidenția rolul acestei culturi a dărniciei sau a filantropiei creștine în viaţa poporului român, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”, având ca scop identificarea și promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susținut spiritual și material activitatea social-filantropică, educaţională şi culturală a Bisericii pentru binele poporului român.

Contribuţia Bisericii la dezvoltarea acestei culturi a dărniciei este în acelaşi timp o vocație spirituală şi o necesitate practică. Opera de binefacere a Bisericii izvorăște din Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos pentru toţi oamenii şi din Sfânta Liturghie a Bisericii, în care este celebrată această iubire milostivă şi jertfelnică a lui Hristos pentru mântuirea oamenilor (cf. Ioan 3, 16).

Mărturisind că iubirea lui Hristos faţă de oameni şi a oamenilor faţă de Hristos este însăşi viaţa Bisericii, Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii au înţeles că Liturghia euharistică şi Filantropia socială a Bisericii sunt complementare şi nu concurente, deoarece ambele ne ajută să cultivăm „credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6).

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au continuat practica apostolică a filantropiei sau a diaconiei (slujirii) sociale inspirată din Evanghelie şi din Liturghie, iar apoi au organizat-o în structuri sau instituţii permanente. Exemple grăitoare în acest sens sunt în secolul al IV-lea: Sfântul Vasile cel Mare († 379) care a înființat instituţii de caritate pentru săraci, bolnavi, orfani, iar Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) a devenit avocatul săracilor şi a predicat pe Hristos Cel prezent, nu numai în Taina Sfântului Altar, adică în Euharistie, ci şi în „Taina (Sacramentul) frate­lui”, în semenul nostru care are nevoie de ajutorul nostru[1].

Rodirea Evangheliei iubirii smerite şi milostive a lui Hristos în spiritualitatea poporului român a condus la manifestarea iubirii faţă de Dumnezeu şi de aproapele în forme concrete, exprimate fie individual şi spontan, fie instituţional şi sistematic. De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o amplă lucrare de asistență socială și filantropică, ctitorind o mulţime de așezăminte social-filantropice: case pentru bătrâni, case pentru văduve, cămine pentru copii, cantine pentru săraci, aşezăminte medicale pentru bolnavi, toate acestea cu scopul de a veni în sprijinul celor ce se aflau în suferinţă.

Prin urmare, se cuvine să arătăm recunoştinţă tuturor celor care s-au străduit de-a lungul istoriei să dezvolte o cultură a dărniciei şi să contribuie la misiunea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române. Evocăm aici numele unor domnitori ai Țării Românești: Sfântul voievod Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul bolniței (cămin pentru bolnavi) de la Mănăstirea Bistrița, Sfântul voievod Constantin Brâncoveanu (1688-1714), întemeietorul bolniței de la Mănăstirea Brâncoveni, și al soției sale, Maria Brâncoveanu, ctitora bolniței de la Hurezi (1699), numele domnitorilor Grigorie al II-lea Ghica (1733-1735, 1748-1752), ctitorul spitalelor Sfântul Pantelimon și Sfântul Visarion din București (cca 1750), Alexandru Moruzi (1793-1796, 1799-1801), fondatorul spitalului Dudeşti din București (1796); numele domnitorilor moldoveni: Sfântul voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), ctitorul bolnițelor de la Putna și Pătrăuți, Constantin Racoviță Cehan (1749-1753, 1756-1757), care a avut inițiativa întemeierii spitalelor Sfântul Proroc Samuil din Focşani și Precista din Roman, Grigorie al V-lea (1849-1853, 1854-1856), întemeietorul ospiciului Galata din Iași.

De asemenea, o bogată activitate filantropică au avut mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre: Mitropolitul moldovean Anastasie Crimca (1608-1617, 1619-1629), ctitorul bolniței de la Dragomirna (1602) și al unui spital în Suceava (1619), mitropoliții Țării Românești: Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul (1708-1716), care, în Așezământul Mănăstirii Antim, a prevăzut sume pentru educaţia copiilor săraci, pentru înmormântarea sărmanilor, miluirea săracilor și găzduirea străinilor etc., Mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787), care, alături de domnitorul Alexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797), a fost întemeietorul primului așezământ pentru orfani din Țara Românească, şi Mitropolitul Nifon Rusăilă (1850-1875), ctitorul Seminarului Nifon din București, Mitropolitul Veniamin Costachi (1803-1808, 1812-1821, 1823-1842) al Moldovei, care și-a donat toate bunurile, prin testament, în scopuri filantropice, Sfântul Mitropolit transilvănean Andrei Șaguna (1864-1873), care s-a îngrijit permanent de ajutorarea elevilor săraci, Mitropolitul primat (1919-1925) Miron Cristea, viitorul Patriarh al României (1925-1939), care a inițiat înființarea unui Seminar pentru orfanii de război, la Câmpulung-Muscel, Sfântul Ierarh Calinic, stareț al Mănăstirii Cernica (1818-1850) și Episcop al Râmnicului (1850-1868), numit de popor „vindecătorul bolnavilor și miluitorul săracilor”, ctitorul bolniței din ostrovul Sfântul Gheorghe de la Cernica, precum și Episcopul Ioanichie Hasan al Romanului (1747-1769), fondatorul bolniței de lângă biserica Precista Mare din Roman.

Un document din anul 1686 relatează că protopopul de Bucureşti trebuia să prezinte Vistieriei Ţării lista săracilor oraşului care primeau câte o para, iar în Joia Mare câte 80 de dulămi şi încălţăminte. Aceasta dovedește faptul că Biserica avea o evidenţă clară a săracilor, arătând astfel grija şi preocuparea statornică faţă de ei[2].

Un alt document important din istoria filantropiei îl constituie şi Hrisovul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782, 1796-1797). Emis în 10 decembrie 1775, documentul stipula înfiinţarea Epitropiei obștești. Punctul 4 al hrisovului se referă la Casa de la Sfânta Mitropolie sau lada de milostenie, care va prezenta situaţia fondului din care urma să se distribuie ajutoare săracilor, văduvelor, invalizilor şi orfanilor[3]. Lada de milostenie sau cutia milelor (prezentă şi astăzi în biserici) era pusă sub supravegherea Epitropiei formată din mitropolitul Ţării, episcopi şi Divanul domnesc. Veniturile ei se constituiau din contribuțiile ierarhilor şi ale mănăstirilor. Din informațiile păstrate aflăm atât numele persoanelor, cât şi sumele pe care le donau cutiei milelor[4].

Mai târziu, în România, activitatea filantropică instituțională a Bisericii a fost brutal întreruptă pentru aproape o jumătate de veac, odată cu instalarea regimului comunist de după cel de-Al Doilea Război Mondial (1946-1989), tocmai în perioada când cea mai arzătoare problemă era chiar asistența socială. Aflată sub prigoana comunistă, Biserica a fost nevoită să-şi exercite doar misiunea ei sacramentală, liturgică şi pastorală, fără activităţi social-filantropice instituţionale. Însă, după anul 1989, când cultele religioase au primit libertatea reală de organizare şi slujire în societatea românească, vechea tradiție filantropică a Bisericii a revenit în actualitate, încât astăzi Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituţii, proiecte şi programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop în societatea de azi. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică trebuie permanent susținută şi extinsă[5], pentru a continua şi azi cultura dărniciei sau a generozităţii.

Adresăm mulțumiri Domnului Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor spirituale, a identității și demnității poporului român.

DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

[1] Cf. Demetrios Constantelos, Byzantine Philantropy and social welfare, Rutgers University Press, New Jerssy, 1968.

[2] Enciclopedia României, Imprimeria Naţională, vol. III, Bucureşti, 1938, p. 521.

[3] Dinu Giurescu, „Condica de porunci a vistieriei lui Brâncoveanu”, în „Studii şi materiale de istorie medievală”, vol. 5, Bucureşti, 1962, p.202.

[4] Dionisie Fotino, în Istoria Daciei, scrisă pe la începutul secolului al 19, arăta cine şi cu ce sumă contribuia la cutia milelor: Domnia – 6.000 lei, în cote de câte 500 lei lunar, mitropolitul ţării – 500 de lei, episcopul Buzăului – 200 lei, episcopul Râmnicului – 300 lei, episcopul Argeșului – 300 lei, de la mănăstirile mari 3.600 lei, de la mănăstirile mici – 1.000 lei, precum şi suma de 15.000 lei reprezentând contribuția a câte 3 lei anual din partea fiecărui cleric (cf. Ibidem, p. 210).

[5] Vezi cartea: Faptele iubirii milostive, ediţia a 2-a, Editura BASILICA, Bucureşti, 2015.

Joi, 19 Decembrie 2019 03:39

În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române va fi oficiată duminică, 22 decembrie 2019, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român. 

În zilele de 20, 21 şi 22 decembrie 2019, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, se vor oficia slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 30 de ani pentru libertatea poporului roman. 

În ziua de 22 decembrie, după terminarea Sfintei Liturghii, vor fi trase clopotele în toate bisericile și mănăstirile Patriarhiei Române, în semn de respect și de recunoştinţă faţă de eroii Revoluției din decembrie 1989.

În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la:

locul unde a fost aruncată cenușa eroilor împușcați la Timișoara și arși la crematoriul din București (localitatea Popești – Leordeni, 20 decembrie 2019, ora 12.00);

Troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4), 21 decembrie 2019, ora 10.00;

Troiţele de la Piaţa Universităţii, 21 decembrie 2019, ora 12.30;

Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), 22 decembrie 2019, ora 9.00;

Troiţa de la Radiodifuziunea Română, 22 decembrie 2019, ora 10.00;

Troiţa de la Televiziunea Română, 22 decembrie 2019, ora 11.00;

Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii Române, 22 decembrie 2019, ora 11.30.

La Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, parastasul pentru eroi va fi săvârşit la ora 11.45.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Miercuri, 18 Decembrie 2019 13:31

Împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului constituie un prilej de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul libertății poporului român, a cinsti memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum şi memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989.

Comemorarea sau pomenirea lor în stare de rugăciune şi comuniune spirituală este o datorie morală a noastră, a românilor de pretutindeni. Este un act de recunoștință şi prețuire a jertfelniciei lor, precum şi expresia cea mai reală şi profundă a cultivării legăturii noastre de iubire fraternă cu ei, iubire mai tare decât moartea trupului şi opacitatea mormântului. Iar dacă nu-i pomenim pe eroi, îi îngropăm în uitarea noastră. Însă, pomenirea lor în nădejdea Învierii şi a vieții veșnice este recunoașterea demnității lor şi speranța împlinirii dreptății pentru ei.

Cei care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989 au fost în majoritate tineri. 

Acești tineri au arătat nu numai curaj, ci şi foarte multă credință, moștenită de la părinții şi bunicii lor. Mulți dintre ei au îngenuncheat şi au rostit rugăciunea Tatăl nostru, deși în școli nu s-a mai permis predarea religiei după instalarea regimului comunist ateu în România.

În decembrie 1989, tinerii au simțit prezența lui Dumnezeu şi s-au jertfit pentru eliberarea poporului din absurditatea doctrinei politice atee, impusă ca ideologie oficială a comunismului ateu şi opresiv. De aceea, în mod spontan, tinerii au strigat în multe locuri din țară: „Dumnezeu este cu noi!” sau „Vom muri şi vom fi liberi!”.

Acești tineri eroi, care s-au jertfit pentru credința, libertatea şi demnitatea poporului român, sunt pomeniți în rugăciunile Bisericii noastre, în fiecare zi, la Sfânta Liturghie. Ei ne cheamă azi să nu despărțim darul libertății de darul credinței, al sfințeniei vieții şi al demnității naţionale.

Comemorarea eroilor români din decembrie 1989 ne îndeamnă să preţuim mai mult pe toţi cei care luptă şi lucrează pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în orice vreme, dar mai ales când acesta se află în pericol de-a pierde identitatea şi unitatea sa.

Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, pentru ca jertfa celor care au sacrificat viața lor pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în decembrie 1989, să fie roditoare de credință mai puternică, de fapte bune mai multe şi de comuniune frățească mai intensă.  

Să ne ajute Dumnezeu să unim permanent libertatea cu responsabilitatea, democrația cu unitatea românească, demnitatea naţională cu solidaritatea internaţională! 

Veșnică pomenire eroilor români din decembrie 1989!

 

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Miercuri, 27 Noiembrie 2019 22:18

De Ziua Naţională a României, duminică, 1 decembrie 2019, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mânăstirești din ţară şi străinătate, precum şi în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă va fi oficiată slujba de Te Deum pentru eroii neamului românesc, care prin jertfa lor au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918.

La Catedrala Patriarhală, Te Deum-ul va fi oficiat începând cu ora 12.00.

În Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol, o slujbă de pomenire a eroilor români care au luptat pentru apărarea ţării, credinţei, libertăţii, unităţii şi demnităţii naţionale va fi oficiată de la ora 9.00.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Marți, 26 Noiembrie 2019 17:27

În semn de sinceră compasiune cu toţi cei afectaţi de cutremurul care a avut loc astăzi, 26 noiembrie 2019, în Albania, Patriarhia Română transmite Bisericii Ortodoxe din Albania şi întregului popor albanez un mesaj de solidaritate din partea clerului şi a credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române.

În faţa tragediei provocate de cutremurul care a rănit sute de oameni, a curmat mai multe vieţi omeneşti şi a provocat mari pagube materiale, ne rugăm lui Dumnezeu pentru odihna sufletelor celor decedaţi şi pentru însănătoşirea celor răniţi. Totodată, îndemnăm la ajutorarea celor fără adăpost (Patriarhia Română, cont euro: RO32 RNCB 0075 0048 9503 0002, cont lei: RO59 RNCB 0075 0048 9503 0001 ).  

 

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 


mbl live


mbl youtube