Comunicate de presă

Comunicate de presă (71)

Întrucât în data de 30 octombrie 2019 se împlinesc 4 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, Arhiepiscopia Bucureștilor va organiza săvârşirea unei slujbe de pomenire, miercuri, 30 octombrie 2019, la biserica Sfântul Nicolae – Broşteni din Bucureşti. Programul liturgic prilejuit de acest eveniment este următorul:

- ora 8.30 – Slujba Sfintei Liturghii, care va fi săvârșită în biserica parohiei Sfântul Nicolae – Broșteni;

- ora 10.00 – Slujba parastasului, care va fi săvârșită în curtea bisericii Sfântul Nicolae – Broșteni, la monumentul edificat în memoria tinerilor de către Arhiepiscopia Bucureștilor, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel;

- ora 12.00 – Slujba parastasului, care va fi săvârșită în fața fostului club Colectiv de un sobor de preoți.   

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române 

În ziua de 28 octombrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate mai multe hotărâri, între care menționăm:

- declararea anului 2021, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, precum și aprobarea programului cadru teologic-educațional, cultural și mediatic.

- au fost aprobate mai multe texte liturgice: completarea Slujbei Sf. Mare Mc. Chiriachi (7 iulie); Acatistul Sf. Mc. Nicandru și Marcian (8 iunie); Slujba și Acatistul Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian (13 septembrie) și Slujba și Acatistul Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (26 aprilie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.

- s-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de disciplină monahală. De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989. Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui. Canonizarea sfinților fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoții de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii. 

- în perspectiva alegerilor prezidențiale din anul 2019 și a celor locale și parlamentare din anul 2020, au fost reafirmate principiile enunțate în mai multe rânduri de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe cu privire la responsabilitatea clericilor pentru păstrarea neutralității politice în perioada electorală.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfășura în perioada 25-29 octombrie 2019 după următorul program:

Vineri, 25 octombrie 2019, începând cu ora 12.30, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor, cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti până la Crucea brâncovenească  de la baza Dealului Patriarhiei.

Începând cu aceeași oră, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, vor fi aduse în procesiune Icoana şi Moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail, precum şi Icoana şi Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, pe traseul Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

La ora 13.00, cele două procesiuni se vor întâlni la Crucea brâncovenească şi vor înainta până la Catedrala Patriarhală, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară. Sfintele Icoane şi Sfintele Moaşte vor fi depuse apoi spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până marţi, 29 octombrie 2019.

Sâmbătă, 26 octombrie 2019, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora 9.30, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.

Duminică, 27 octombrie 2019, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, începând cu ora 9.00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu membrii Sfântului Sinod, fiind înconjuraţi de preoți şi diaconi.

La ora 12.30 va avea loc proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe – Ismail.

Luni, 28 octombrie 2019, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, de la ora 7.00, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie şi va continua pelerinajul la moaştele sfinţilor amintiţi anterior.

Marţi, 29 octombrie 2019, la ora 10.00, Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Argeş vor pleca spre Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, iar moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail vor pleca spre Mănăstirea Suruceni din Republica Moldova.

 

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 

Omagiem astăzi lumina memoriei Reginei-Mame Elena a României, simbol al rezistenţei prin credinţă, al demnității şi devotamentului în împlinirea vocaţiei sale de mamă şi regină.

Principesa Elena s-a născut în anul 1896, în familia regală a Greciei, înrudită cu marile case regale europene. Sub presiunea declanșării Primului Război Mondial, care a târât Europa într-un conflict global fără precedent şi a declanșat cel mai sângeros secol din istoria europeană, tânăra prințesă Elena a cunoscut încă din copilărie suferințele exilului, sub semnul căruia va trăi întreaga sa viaţa. 

L-a cunoscut pe Principele Moştenitor Carol al României, în Elveţia, în 1920, pe când se afla cu familia în cel de-al doilea exil. În anul 1921, s-au căsătorit la Atena, în același an dând naștere Principelui Mihai al României.

După renunțarea la tron a prințului Carol (1925), principesa Elena s-a dedicat educației fiului său, devenit moștenitor al Coroanei României la vârsta de 5 ani şi 9 luni. În timpul primei domnii a Regelui minor Mihai (1927-1930), acesta s-a bucurat de prezența şi iubirea mamei sale, care i-a ocrotit copilăria, încercând să șteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. 

Venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, în anul 1930, a însemnat pentru Principesa Elena începutul unui lung șir de nedreptăţi, care au culminat, în anul 1932, cu obligația de-a pleca într-un nou exil. 

Principesa Elena s-a întors în România în septembrie 1940, în calitate de Regină-Mamă, în contextul tragic al declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial, când Regele Mihai a revenit la tron, în urma abdicării tatălui său, Carol al II-lea.

Deși revenirea Reginei Elena în România, după 8 ani de exil, a fost primită de popor cu deosebită bucurie şi speranţă, presiunea evenimentelor europene, dictatura militară internă şi schimbarea alianțelor externe de partea Puterilor Axei plasau țara într-o zonă tot mai izolată şi fără apărare, între forţe cărora nu avea cum să le reziste. În aceste condiții dificile, Regina Elena a ajutat pe fiul ei, Mihai, în vârstă de 19 ani, să preia responsabilitățile constituționale şi i-a fost principalul sfătuitor şi confident. Prin implicarea sa directă, Regina Elena a salvat de furia naziştilor sute de mii de oameni şi s-a opus abuzurilor ocupației sovietice care a urmat.

Înzestrată cu o mare credință în Dumnezeu, despre care spunea că îi dăruieşte putere, Regina Elena a găsit totdeauna în rugăciune forța morală de a înfrunta cu demnitate şi curaj primejdiile şi neajunsurile vieții.

 Credința în Dumnezeu a Reginei Elena a devenit tot mai puternică odată cu trecerea anilor, iar aceasta nu se reducea la respectarea formală a unor ritualuri, ci era o trăire interioară, profundă, transmisă şi fiului ei, Regele Mihai, care avea să mărturisească, adesea, faptul că de la mama sa, Regina Elena, a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi Scriptura, de a frecventa Biserica, de a se spovedi și împărtăși.

Referindu-se la această moştenire spirituală primită de la mama sa, Regele Mihai răspunde unor întrebări într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deșteptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu” . În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli, care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată” . În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.

Păstrând şi cultivând credința primită de la mama sa ca pe o lumină a vieţii, Regele Mihai I al României a avut puterea de a fi statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuți pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.

Abdicarea forțată, de la 30 decembrie 1947, a regelui Mihai I a însemnat o experiență traumatizantă, impusă de regimul comunist sovietic, ca şi exilul forțat al întregii familii regale. 

Astfel, la 3 ianuarie 1948, a început ultimul şi cel mai lung exil din viaţa Reginei Elena, deoarece ea a decedat în Elveţia, la Lausanne, în 29 noiembrie 1982. Despre acest exil putem spune că s-a încheiat abia astăzi, când osemintele Reginei Elena au fost aduse în țara pentru care ea a dăruit tot ce a avut mai scump, pe fiul său, Regele Mihai, alături de care va fi înmormântată în Catedrala arhiepiscopală şi regală de la Curtea de Argeș. 

Atitudinea de respect şi preţuire faţă de sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena a României şi faţă de mormântul ei este o datorie morală şi duhovnicească. Acest respect este inspirat de atitudinea Domnului Iisus Hristos pe Care Îl întâlnim în Sfintele Evanghelii consolând adeseori pe cei îndoliaţi şi apropiindu-se cu preţuire de trupurile celor decedați (Luca 7, 11-16, Luca 8, 41-56, Ioan 5, 24-30). Prin aceasta, Mântuitorul Hristos ne învaţă şi pe noi să ne apropiem cu respect de sicriul şi mormântul celor decedaţi. Respectul trebuie să fie și mai mare faţă de trupurile creștinilor decedaţi, care au fost botezați în numele Preasfintei Treimi, prin apă și Duh Sfânt, iar apoi s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos, așa cum a făcut adeseori Regina Elena în timpul vieții sale pământești.

În aceste momente de omagiu şi recunoştinţă aduse memoriei Reginei-Mame Elena a României ne rugăm împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, ca Dumnezeu să așeze sufletul ei în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să consoleze Familia Regală a României şi să binecuvinteze pe toţi cei ce arată respect şi cinstire memoriei Reginei Mame-Elena a României, care, prin viaţa şi lucrarea sa, reprezintă un exemplu de credinţă şi devotament, de fidelitate şi demnitate. 

 Veșnica ei pomenire din neam în neam!

 

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, o delegaţie a Mitropoliei de Corfu, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Nectarie, va aduce în România, spre închinare, în perioada 11-17 octombrie 2019, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni.

În acest context, în ziua de sâmbătă, 12 octombrie 2019, în intervalul orar 07:00-14:00, racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, va fi aşezată, spre închinare, în baldachinul special amenajat de pe Colina Bucuriei, lângă Catedrala Patriarhală.

La ora 14:30, sâmbătă, 12 octombrie 2019, delegaţia Mitropoliei de Corfu va pleca spre Iaşi, la manifestările dedicate sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

Am aflat cu multă întristare de tragicul accident rutier petrecut în dimineața acestei zile de 5 octombrie 2019 în judeţul Ialomiţa, între localitățile Slobozia şi Urziceni, accident soldat cu 10 morți și 7 răniți.

În ziua de 30 septembrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

În cadrul ședinței s-a hotărât:

  • Completarea Programului-cadru „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”. Această completare se referă la repere tematice teologic-educaționale, culturale și mediatice, menite să reflecte mai bine cele două teme, omagială și comemorativă, în activitatea unităților de cult ale Patriarhiei Române.
  • Organizarea de evenimente și acțiuni cu prilejul aniversării a 30 de ani de la căderea regimului comunist din România, privind comemorarea jertfei creștinilor care și-au sacrificat viața în decembrie 1989 și în timpul regimului comunist pentru libertatea și demnitatea poporului român.
  • Evidențierea, de asemenea, a modului responsabil în care Biserica Ortodoxă Română a folosit libertatea dobândită după căderea regimului comunist pentru a mărturisi prin cuvânt și faptă Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos, prin întreaga sa lucrare misionară, educațională, social-filantropică și edilitară.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

 

În societăţile moderne, sistemul mass-media, cu paleta sa largă de dezbateri şi idei construite pe fondul libertăţii de exprimare şi al responsabilităţii faţă de comunitatea pe care o însufleţeşte, reprezintă o componentă esenţială a procesului de conservare a valorilor perene, de transparență instituţională şi de înnoire civică. De aceea, profesia de jurnalist are o importanţă aparte în funcţionarea organismului social, prin asumarea rolului de liant comunitar, imparţial şi independent, dar așteptat să fie constructiv în spaţiul public, traversat adesea de furtuni şi incertitudini.

Vocaţia Bisericii în lume este fiinţial legată de promovarea valorilor spirituale, de cultivarea relaţiei omului cu Dumnezeu şi de căutare a Împărăţiei cerurilor prin credinţă, speranţă şi fapte bune. În plan social, ziariştii se concentrează îndeosebi asupra detaliilor, faptelor şi evenimentelor care influențează viaţa de fiecare zi a oamenilor. Însă, există întotdeauna puncte de întâlnire şi întrebări ale omului aflat sub presiunea acestui veac şi aspiraţiile sale spirituale.

Istoria presei româneşti cuprinde multe mărturii despre familiaritatea dintre oamenii Bisericii, vestitorii Cuvântului lui Dumnezeu în lume, şi evoluţia rapidă a mijloacelor de comunicare socială. Chiar în acest an în care aniversăm Centenarul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi când se împlinesc 190 de ani de la apariţia Curierului Românesc (Bucureşti, 1829) şi a Albinei româneşti (Iaşi, 1829), aniversăm şi 180 de ani de la întemeierea Vestitorului Bisericesc (Buzău, 1839). Este bine cunoscut faptul că Telegraful Român, gazeta politică, industrială, comercială şi literară fondată de Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna la Sibiu, în anul 1853, rămâne cea mai longevivă publicaţie periodică din ţara noastră, cu apariţie neîntreruptă până în prezent. Anul Marii Uniri găsea Telegraful Român la datorie, într-o simbioză a slujirii bisericeşti cu munca ziariştilor patrioţi din mai multe oraşe ale ţării, truditori jertfelnici, prin darul meseriei lor, la însufleţirea poporului şi la făurirea idealului de unitate naţională.

Despre rostul presei şi despre misiunea ziariştilor în societate, Părintele Academician Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog ortodox al secolului XX, el însuşi redactor responsabil al Telegrafului Român mai mult de un deceniu, scria în 1944: „Ziarul trebuie să aibă orizontul larg, armonios şi să respecte temeliile morale, absolut necesare pentru existenţa sănătoasă a mulţimilor. Poate se va ajunge odată la acea stare, când cel ce vrea să devină ziarist va trebui să fi dat probe puternice nu numai de destoinicie stilistică, ci de credinţă tare şi de moralitate neclintită[1].

După anul 1989, Biserica Ortodoxă Română a dezvoltat, alături de slujirea social-filantropică şi de cea cultural-educativă,  o lucrare misionară şi civică prin intermediul propriilor instituţii media, în vederea intensificării comunicării cu întreaga societate românească şi a cultivării limbii şi tradiţiilor naţionale în rândul diasporei române de pe toate meridianele lumii. Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (radio, televiziune, agenţie de ştiri, publicaţii periodice), împreună cu celelalte instituţii media bisericeşti promovează în rândul tinerei generaţii valorile credinţei creştine, istoria şi virtuţile neamului românesc. Totodată, privim cu respect către toţi jurnaliştii de la instituţiile media publice sau private care îşi fac datoria cu onestitate şi profesionalism. Prin intermediul Biroului de Presă şi Relaţii Publice, Patriarhia Română menţine o legătură permanentă cu toţi cei care doresc să cunoască, de la sursă, proiectele şi activităţile Bisericii.

Apreciem eforturile Uniunii Ziariştilor Profesioniști din România de a aduna într-un cadru asociativ jurnalişti din diferite generaţii şi de a cultiva demnitatea şi responsabilitatea unei profesii care a avut şi poate avea o contribuție majoră la bunul mers al societății.

Ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să binecuvinteze pe toţi organizatorii şi participanţii la lucrările acestei întruniri şi să le dăruiască bucuria de a cultiva în universul mediatic dinamic din zilele noastre valorile care nu se învechesc niciodată.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

[1] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, „Misiunea presei”, Telegraful Român, an XCII, nr. 6, 6 feb. 1944, în Cultură şi duhovnicie, vol. 3, col. OPERE COMPLETE, Editura BASILICA, Bucureşti, 2012, p. 526.

Luni, 30 septembrie 2019, Biserica Ortodoxă Română aniversează 12 de ani de la întronizarea ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Cu acest prilej, de la ora 09.00, în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va săvârşi Sfânta Liturghie, la care vor participa membrii Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice și culturale româneşti.

La ora 11.00, după Sfânta Liturghie, va urma Slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului  Părinte Patriarh Daniel în cei 12 ani de rodnică slujire patriarhală. 

În continuare, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, se va desfășura un moment aniversar în timpul căruia vor fi prezentate mesajele din partea reprezentanților autorităţilor de Stat centrale şi locale, precum și din partea altor instituţii publice.

 

Biroul de presă al Patriarhiei Române

 

Pagina 1 din 6


mbl live


mbl youtube