Vânju Mare

60. Vrata - Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil

biserica vrata

 

Parohie formată exclusiv din satul Vrata: 379 familii cu 1846 de suflete (în 1941). În prezent, parohia este formată din același sat și se află sub ascultarea Protoieriei Vânju Mare din Episcopia Severinului și Strehaiei. Anterior, s-a aflat în subordinea Episcopiei  Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004).

 


Hram Sf. Voievozi; biserica nu este monument istoric.


 

pr remus ionut lugoj  

Preot paroh Remus Ionuț Lugoj

 

Tel.:0752 925 864

 


 

Comuna Vrata este situată în sudul județului, în apropierea bălţii omonime. Atestată documentar în: 1625 (cumpărat de Patraşco postelnic de la Manole Petru Buzatul din Mori, cu locuitori, peste 100 de galbeni).

Biserica satului atestată documentar datează din anul 1800 și a fost făcută de Gheorghe și Ioan Osiiac (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). Tradiția a reținut că înainte de a avea această biserică locuitorii foloseau un bordei ca lăcaș de închinăciune, aidoma vecinilor lor din Gârla Mare, dacă nu cumva biserica era una singură pentru toți. Biserica din 1800 a fost biserică de lemn, fiind foarte probabil reparată mai amplu în 1880, când lucrarea Vieața Bisericească în Oltenia…, din 1941, considera că ar fi fost construită. Există și varianta că pe la 1870 în sat s-ar fi făcut o biserică din lemn (paiantă), tencuită cu pământ, un fel de capelă, în același loc cu cea anterioară și care pe la 1915 s-a ruinat. Având hramul Sfinții Voievozi pa care l-a preluat și succesoarea sa, această biserică de paiantă este posibil să fi fost tot cea de la 1800, care acum, la 1870 sau 1880, a fost reparată permițând continuarea vieții religioase a satului. Spre sfârșitul perioadei interbelice, în anul 1936, s-a început o nouă biserică, de zid gros de 0,80 m, făcută din cărămidă arsă și cu temelie de beton. Este o biserică în formă de cruce, cu abside larg deschise în Sf. Altar și în naos, cu turlă susținută de arce și pandantivi și pronaos cu o calotă bine conturată și proporționată armonios în raport cu restul edificiului. Altarul are absida boltită cu un sfert de sferă. Pe pereți sunt trei ferestre, iar la sudul absidei o ușă de acces dinspre exterior. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn cu toate registrele acoperite iconografic și prezintă două abside cu câte trei ferestre fiecare. Absidele continuă cu arce bine conturate și patru pandantivi ce susțin o turlă impozantă cu șase ferestre închise. Pronaosul completează ansamblul arhitectonic cu un spațiu larg, suprapus de o calotă și are cafas la care se ajunge pe o scară din lemn atașată peretelui de vest. Pridvorul este deschis și are deasupra o turlă închisă. Biserica este pictată în ulei, stil neobizantin, pe un fond preparat clasic din var, nisip și gled american. Pictura a fost executată în 1947 de către pictorul zugrav Gheorghe Băleanu. Subiectele picturale sunt bine organizate, proporționate și de bun gust, respectând programul iconografic bazat pe canoanele bisericești. Astfel, pe bolta Sf. Altar este reprezentată Maica Domnului ˮPlatytera“ cu Pruncul Hristos în brațe, încadrată de Arhanghelii Mihail la stânga și Gavril la dreapta. Pe pereți sunt pictați Sfinții Ierarhi Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, Vasile, Spiridon. La proscomidie, tablourile “Închinarea magilorˮ și ˮHristos în Potir“. În partea de nord, Arhidiaconul Lavrentie, iar la sud Arhidiaconul Ștefan. Turla: nord-est – Sf. Evanghelist Matei; sud-est – Sf. Evanghelist Ioan; sud-vest – Sf. Evanghelist Marcu; nord-est – Sf. Evanghelist Luca. La absida de sud: pe boltă – Nașterea Domnului, pe pereți Hristos în jeț, “Dreptul Judecătorˮ, urmând Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Mare Mucenic Teodor, Sf. Mare Mucenic Pantelimon. La absida de nord: Învierea Domnului, pe pereți Sf. Împărați Constantin și Elena, apoi Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Sf. Mare Mucenic Nistor, Sf. Ierarh Haralambie. Pronaosul: pe calotă este reprezentată Maica Domnului cu Hristos în brațe și Sf. Prooroc Ilie încadrat de îngeri. Pe peretele de nord, scena Iisus Hristos purtând crucea, Sf. Cuvioși Sava Sfințitul, Stelian și Teodosie, apoi Sf. Mucenițe Varvara și Filofteia. Pe peretele de sud, scena Prinderea lui Iisus. În registrul următor, Sf. Cuvioși Antonie cel Mare și Atanasie, Sf. Mucenițe Ecaterina și Paraschiva, precum și scena Botezul lui Iisus. În tindă, sunt pictați de o parte și de alta a ușii de la intrare Sf. Apostoli Petru și Pavel. Pe boltă, Iisus Emanuel și Maica Domnului.

Insuficiența resurselor și venirea războiului au amânat finalizarea construcției până în anul 1947, sfințirea având loc la 20 septembrie și fiind oficiată de către P.S. Eugen Laiu de la Mitropolia Olteniei.     

Preoți: popa Mitra Grămătic (înainte de 1850), Ioan (1847-1867), C. Scutașiu/Scutășescu (1874-1895), I. Popescu (suplinitor, 1896), C-tin Căzănescu (1900-1915), suplinitori (1915-1919), Ioachim Strechescu (hirotonit în 1919, în funcție până în 1951 și apoi în anii 1956-1964), Aurel Meche (suplinitor 1968-1969), Ștefan Daia, Cornel Lungu (?- până în 2012), Florin Ispas (suplinitor (2012-2013), Ionuț Remus Lugoj (din 2013 până în prezent); epitropi: C. Scutașu, D-tru Țiulescu și P. Dumitriu (1893); cântăreți: G. Vlădescu, G.D. Popa (1895), Ion Tudorescu, Victor Vlădescu (1941).

 

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube