Vânju Mare

5. Nicolae Bălcescu - Adormirea Maicii Domnului

biserica nicolae balcescu

 

Localitate pendinte de parohia Bucura (în 1941). În prezent, este parohie cu filie la Bucura. Se află în ascultarea Protoieriei Vânju Mare din Episcopia Severinului și Strehaiei. La recensământul din 2011, satul avea 718 locuitori.

 


Hram Adormirea Maicii Domnului și Irodion de la Lainici; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

pr ileadie gaina  

Preot paroh Ileadie Găină

  • hirotonit la 1 noiembrie 1987,
  • studii teologice medii,
  • gradul preoțesc Iconom stavrofor.

Tel.:0764 995 090

 


 

Nicolae Bălcescu este sat al oraşului Vânju Mare, din mai 1968, situat în sud-estul acestuia, în apropierea bălţii Bucura, a râului Blahniţa şi a comunei Pătulele. S-a format la începutul secolului al XX-lea sub denumirea de Elisabeta (după numele Reginei Elisabeta), nume schimbat după proclamarea republicii cu cel de Nicolae Bălcescu, la împlinirea a 100 de ani de la revoluţia paşoptistă.

Biserica satului a fost construită din cărămidă în anii 2002-2008. Este în formă de cruce grecească, cu o turlă și pridvor, ziduri groase de 33 cm. Are 24 m lungime și 8 m lățime. A fost pictată la interior în frescă de către pictorul Niculae Vîlcu din Pitești. Este acoperită cu țiglă. Biserica a fost sfințită la 11 septembrie 2016 de către P.S, Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.

Preoți: Ileadie Găină (din 1996 până în prezent) și Gheorghe Căprariu (preot slujitor, din 2016 până în prezent).


 

Filii arondate:

 

 

Bucura

 

 

 biserica bucura

 

Parohie cu cătuna Zmărdăștețu: 112 contribuabili (în 1887 și 1893); în 1941, parohie cu satul Elisabeta: 460 familii, 1788 suflete. Astăzi este filie a parohiei Nicolae Bălcescu (fostă Elisabeta). La recensământul din 2011, satul Bucura avea 343 de locuitori.

 


Hram Sf. Mare Mucenic Gheorghe; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

Satul Bucura, aparţinător oraşului Vânju Mare, din mai 1968,  este aşezat în partea sud-estică a acestuia şi în nord-estul Câmpiei Blahniţei, în apropierea bălţii Bucura, la poalele plaiului Oreviţa, în zona de şes străbătută de drumul naţional Drobeta-Turnu Severin – Calafat. După legendă, a fost întemeiat de o fată tânără şi frumoasă – Chiajna, fiică de boier local, care a reuşit să scape locuitorii din zonă de robia otomană, ajutată de tânărul Rujan cu care s-a căsătorit. Ei au reclădit satul nu pe vechea lui vatră, ci mai aproape de balta Bucura (Viaşu), la adăpostul acesteia şi al pădurii Galbena.

Prima biserică a satului atestată documentar, cu hramul Sf. Nicolae, a fost făcută/sfințită la 6 ianuarie 1805, ctitor “căpitanu Dumitru Bușteanˮ și prenoită de toți lăcuitorii în 1836 (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). A doua biserică a fost construită în 1904-1909.

Biserica din 1805, respectiv 1836, a fost de lemn, pe proprietatea Sf. Mitropolii și, după cum era descrisă în 1887, ˮașezată în plațul săuˮ, împrejmuit cu ulucă. În 1891 s-a cerut binecuvântare pentru repararea clopotniței. În 1898 s-a produs un mic incendiu în care s-au distrus prăznicarul, icoana de pe prăznicar, o candelă de cositor, două sfeșnice de lemn și o parte din pardoseală. În consecință s-a cerut învoire pentru reparații. Probabil în aceste împrejurări s-a ajuns la decizia de a se construi o nouă biserică, viitorul lăcaș fiind făcut din cărămidă, timp de cinci ani, între 1904 și 1909. Este o biserică din cărămidă arsă, construită în formă de cruce, în stil bizantin, cu temelie de piatră cioplită și cu trei turle. A fost pictată în frescă. În anul 1925 a fost incendiată de trăsnet și restaurată complet în perioada 1927-1934, după ce i-au ars catapeteasma, acoperișul, arhiva și alte obiecte din inventar. S-au îngrijit de restaurare preotul Gh. Niculescu și primarul comunei. În 1941 biserica se afla într-o stare foarte bună și era asigurată la suma de 1.000.000 de lei.

Preoți: Ioan (1857-1868 și ulterior), D. Vladimirescu (1888-1918), Ion Ștefănescu (1919-1924), Gheorghe Niculescu (1924-1927), Ion Golea (1927-1930), Petre Beșliu (1930-1941, 1945-1951), Aurelian Ionescu (hirotonit în 1935 și venit în parohie în 1941 până în 1945), Ion Petcu (1951-1957), Virgil Gurbină (1968-1994), Ileadie Găină (din 1994 până în prezent), Gheorghe Căprariu (din 2016 până în prezent); epitropi: Stoian sin Stoian al popii, Marcu Popescu (1862); Ion Stoea, Ilie Curelea, Gh. Nicolaescu, I. Al. Nicolae (1887); cântăreți: Dinu Bratu (1894); Ion Crăciun, Ion Vladimirescu (1895), D.D. Bratu, N.I. Rădoescu (1941).

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube