Parohia este formată în mare majoritate din locuitori ai fostei localităţi, de pe malul Dunării, Vîrciorova. Aceştia au fost strămutaţi în actuala locaţie în anul 1968, când, după construirea barajului Porţile de Fier I, localitatea a fost acoperită de apele bătrânului fluviu care formează astăzi lacul de acumulare Porţile de Fier.

Drobeta Turnu severin , Strada Vârciorova nr. 6, Jud. Mehedinți; Tel: 0741060718; Email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Hram Sf. Cuv. Parascheva de la Iași,  biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.

Preot paroh Robert Andrei Zidaru hirotonit la 10 septembrie 2023 tel: 0727/505.100 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Parohia este formată în mare majoritate din locuitori ai fostei localităţi, de pe malul Dunării, Vîrciorova. Aceştia au fost strămutaţi în actuala locaţie în anul 1968, când, după construirea barajului Porţile de Fier I, localitatea a fost acoperită de apele bătrânului fluviu care formează astăzi lacul de acumulare Porţile de Fier.

Schela Nouă numai este astăzi o localitate de sine stătătoare cu administraţie proprie fiind un cartier al oraşului Drobeta Turnu Severin.

Drobeta-Turnu Severin (denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: Szörényvár sau Szörénytornya, în germană: Turm Severin) este un municipiu, port la Dunăre, reședința județului Mehedinți.

Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud de Dunăre. În timpul antichității romane, a devenit primul centru urban din regiune și al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian orașul a fost declarat municipiu (în 121), în momentul în care populația atinsese 14.000 de locuitori. În timpul lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei.

Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit în mod reptat în timpul antichității târzii, încetându-și definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la 1526 de Imperiul Otoman.

Pe 23 aprilie 1833 a fost întemeiat din nou Turnu Severin, când domnul Alexandru Dimitrie Ghica a emis actul înființării orașului. Planul inițial al orașului a fost gândit de arhitectul Xavier Villacrosse, secundat de inginerul Moritz von Ott, prin grija domnitorului din acel moment, Barbu Știrbei. În anul 1841, capitala județului s-a mutat de la Cerneți la Turnu Severin.

Este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale fiind 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km vest de Craiova și 353 km vest de București.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Drobeta-Turnu Severin se ridică la 92.617 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 104.557 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,35%). Pentru 7,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,79%). Pentru 7,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Activitatea culturală în județul Mehedinți are ca reper important Palatul Cultural „Theodor Costescu” din Drobeta-Turnu Severin construit în perioada 1912-1928. În acest edificiu își are sediul Biblioteca „I.G. Bibicescu”, având ca bază de pornire cărțile donate de fostul guvernator al Băncii Naționale a României. De asemenea, Palatul Cultural mai cuprinde: o sală de teatru, un cinematograf și Muzeul „Dr. C. I. Istrati”.

În județ funcționau la 31 decembrie 2011 un număr de 183 biblioteci, din care 63 publice. Principalele muzee și monumente sunt: Muzeul regiunii Porților de Fier înființat în anul 1881, Casa memorială Gheorghe Rădulescu Motru, Monumentul comemorativ al Revoluției din 1821 din Cerneți, Muzeul Parohial Eșelnița, Expoziția Hidrocentrala Porțile de Fier, Monumentul Criptă al eroilor din 1916-1918 din Drobeta-Turnu Severin.

Din vestigiile arheologice existente pe teritoriul județului se numără Complexul arheologic din Drobeta-Turnu Severin care cuprinde: ruinele castrului roman construit în anii 103-105 d.Hr., ruinele podului lui Traian, ruinele termelor romane, turnul lui Justinian (sec.VI), ruinele cetății medievale.

Alte vestigii arheologice sunt ruinele cetății Ada Kaleh, care au fost strămutate de pe insula Ada Kaleh pe ostrovul Șimian, în vederea realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I și ruinele cetății Trikule (sec.XVI).

Din multitudinea monumentelor istorice care au caracter religios amintim: Biserica din lemn Sf. Apostoli Petru și Pavel din Brebina (1757), Biserica de lemn Sf. Voievozi din Godeanu

(1783), Biserica de lemn Sf. Voievozi din Isverna (1783), Biserica Domnească Sf. Treime din Cerneți (1663), Biserica fostei mănăstiri Sf. Voievozi din Baia de Aramă (1699), Biserica Grecescu din Drobeta-Turnu Severin (1803), Mănăstirea Gura Motrului (1512), Mănăstirea Vodița (1364), Mănăstirea Cetate Strehaia (1645), Schitul Topolnița Sf. Cruce (1646).

Biserica ,,Sfânta Parascheva,, - Drobeta Turnu Severin  

Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în toamna anului 1993 de către ÎPS Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei. În anul 1996 au fost începute lucrările la fundaţia aşezământului religios, iar pe 5 iunie 2005 noul lăcaş de cult a fost sfinţit.

Un mehedinţean din Schelă Cladovei, care a plecat din România în timpul lui Ceauşescu şi s-a stabilit în SUA, a donat pentru construirea lăcaşului sfânt din localitatea natală aproape toată agoniseala de o viaţă, peste 400.000 de dolari. Cu banii pe care Iorgu Boştină i-a donat de-a lungul vieţii şi cu cei lăsaţi prin testament, s-a înălţat biserica cu hramul Sfânta Parascheva de la Iași. Construcţie în stil brâncovenesc 25m lungime X 15m lăţime X 27 înălţime, plan treflat cu trei turle, soclul şi scările numai din granit, ziduri din cărămidă cu o grosime de 80 cm, acoperiş din tablă de cupru, clopote din bronz şi argint, instalaţie de încălzire amplasată sub pardoseala de marmură, picturi interioare executate de meşteri renumiţi, mobilier aparte şi curte interioară pavată. Preotul Emilian Tuţă l-a cunoscut pe Iorgu Boştină când acesta venise la Schelă Cladovei la parastasul mamei sale, Paraschiva. Fiindcă se zbătea din răsputeri să construiască o biserica la care abia se săpase fundaţia, părintele nu a pierdut prilejul de a-i cere un ajutor financiar. Iorgu Boştină a acceptat şi a început să-i trimită bani, însă în anul 2001 s-a stins din viaţă la San Francisco în urmă unui atac de cord. Cu ajutorul unei gramate de merit din partea Mitropolitului Olteniei, corpul defunctului a fost repatriat din SUA pentru a fi înmormântat în cimitirul natal, aşa cum îşi dorise, nu în cavou, ci direct în ţărână. Înainte de a muri, acesta a lăsat prin testament bani pentru terminarea bisericii, aşa cum promisese. Preotul Emilian Tuță spune că, în iarnă aceluiaşi an, parohia a primit o adresa de la Curtea Supremă de Justiţie din California în care se specifică faptul că este beneficiara unui testament lăsat de cetăţeanul româno-american Iorgu Boştină. La început a primit din SUA în contul bisericii suma de 265.000 dolari, apoi, după ce a dovedit cu acte şi imagini video ce construise, a primit şi restul de bani, în jur de 125.000 dolari. Din banii rămaşi, preotul s-a apucat acum de construirea unui cămin pentru copiii abandonaţi, lucrare amplasată la aproximativ 200 de metri de biserică.

Primul Preot al acestei parohii a fost P.C.Pr. Tuţă Emilian 1996-2010, între anii 2010-2023 a fost păstorită de P.C. Pr. Necşoiu Cosmin Eftimie, în prezent de P.C. Pr. Zidaru Robert Andrei, iar dascălul acestei parohii este Dl. Lăsculescu Ionuţ-Marian absolvent al Facultăţii de Teologie din Craiova.

Dl. Vâlceanu Gheorghe a fost primul epitrop ala acestei parohii, trecând la Domnul în anul 2013, iar în prezent locul de epitrop este ocupat de Dl. Motorga Aurel.

Cimitirul nu este în administrarea parohiilor.

Parohia a fost angajată din anul 2010 în activităţi catehetice precum: Proiectul Hristos Împărtăşit Copiilor şi Alege Şcoala, având un centru catehetic şi de tineret cu numele “Sfânta Parascheva” şi un grup catehetic de aprox. 34 copii.

Parohia Schela Nouă are în prezent un număr de aproximativ 400 de familii.