Zi de mare sărbătoare la Mănăstirea Cerneți
Publicat de Pr. Marian Alin Gigină   
Duminică, 04 Iunie 2017 15:16

DSC 1529În Duminica a VIII-a după Paşti, a Rusaliilor, Cincizecimii sau Pogorârii Sfântului Duh, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Cerneţi.


Slujba arhierească de la Mănăstirea Cerneți a fost prilejuită de Hramul Istoric al Sfântului așezământ monahal, Sfânta Treime, sărbătorită în ziua de Luni după Rusalii, dar dat fiind faptul că în Episcopia Severinului trei Mănăstiri au hramul Sfânta Treime, hramul Mănăstirii Cerneți a fost serbat cu o zi mai devreme în Duminica Rusaliilor.
Ambianţa duhovnicească şi comuniunea euharistică de la Sfânta Liturghie au fost întregite prin participarea unui ales sobor de preoţi şi diaconi, coliturghisitori cu Părintele Episcop, de mulţimea credincioşilor precum şi de răspunsurile liturgice date în manieră psaltică de grupul Sf. Mare Mucenic Gheorghe de la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nicodim a îndemnat pe cei prezenți să ia aminte la Sfinții Apostoli care au fost oameni ai rugăciunii și să aducă lui Dumnezeu rugăciune de laudă, de mulțumire și rugăciune pentru vrăjmași.
Vechea vatră monahală de la Cerneţi este aşezată în imediata apropiere a municipiului Drobeta-Turnu Severin. Pentru că este o mănăstire de maici, cu prilejul târnosirii din 24 august 2008, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a rânduit pentru mănăstirea de aici şi un al doilea hram, „Sfânta Cuvioasă Anastasia Romana", pomenită în fiecare an la 29 octombrie.
Mănăstirea a fost zidită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod şi este cunoscută în istorie şi ca aşezământ episcopal, atestată ca aşezare monahală de călugări, iar ca ultim monah vieţuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837.
Biserica fortificată are un turn clopotniţă masiv şi înalt, ziduri groase şi ferestre de tragere înguste, permiţând apărarea din interior. Slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o bună parte de timp de preotul paroh din satul Cerneţi, iar din anul 1970 mănăstirea a fost trecută în patrimoniul Muzeului „Porţile de Fier", moment în care toate obiectele de cult au fost asimilate în depozitul muzeului, loc în care se pot vedea şi astăzi.
Pogorârea Duhului Sfânt (numită şi Rusaliile) este unul din praznicele împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe; este sărbătorită la cincizeci de zile după Sfintele Paşti (de aceea căzând întotdeauna într-o Duminică).
Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos şi începutul erei mesianice a Împărăţiei lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.
Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creaţiei Sale.
Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a aparteneţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit "pecetea darului Sfântului Duh" prin taina ungerii cu Sfântul Mir.

Foto: Aurel Gherghinescu

 

DSC 1534DSC 1537DSC 1544

DSC 1570DSC 1587DSC 1614

DSC 1589DSC 1596DSC 1605

DSC 1610DSC 1613