Astăzi, 10 februarie, în Episcopia Devei şi Hunedoarei a început simpozionul internaţional în memoria domnului Academician Silviu Dragomir, la împlinirea a 50 de ani de la trecerea sa în eternitate.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Asociaţia „Clio” a Profesorilor de Istorie din România, filiala Hunedoara, după cum ne-a comunicat Pr. Arhid. Adrian Olarean, delegat al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
Înainte de binecuvântarea lucrărilor simpozionului, ierarhii participanți au săvârșit slujba parastasului în Catedrala Episcopală “Sf. Nicolae” din Deva, spre pomenirea veșnică a omului de cultură Silviu Dragomir, care a trecut la cele veșnice la 23 februarie 1962 la București.
Rămășițele sale pământești au fost depuse la Cluj Napoca.
La simpozion au participat ierarhi de seama ai Bisericii Ortodoxe Române: Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoare , Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord și Preasfințitul Emilian Lovișteanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.
La simpozion au mai participat Acad. Prof. Univ. Dr. Ioan Aurel Pop de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, membru titular al Academiei Române, care a susținut referatul cu tema “Contribuția lui Silviu Dragomir la studiul relațiilor dintre români și sași în Evul Mediu”, precum și Acad. Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan de la aceeași universitate prestigioasă, cu referatul „Silviu Dragomir, istoric al fenomenului național românesc”.
Cu această ocazie au fost lansate şi două reviste : "Dacia creştină" şi "Perspective istorice".
Silviu Dragomir s-a născut la 13 martie 1888 în satul Gurasada. Școala gimnazială a făcut-o în Blaj între 1897-1903 și Novi Sad, Serbia (1903-1905), apoi a urmat Facultatea de Teologie din Cernăuți între anii 1905-1909.
A continuat cu doctoratul în anul 1910 la Universitatea din Viena, la Academia Spirituală și la Universiatea din Moscova (1910-1911). Între 1911-1912 a fost numit profesor suplinitor, iar între 1913-1919 titular al catedrei de Istoria Bisericeasca la institutul Teologic Pedagogic din Sibiu.
Între 1919 – 1923 a fost profesor suplinitor și între 1923-1946 profesor titular pe disciplina Istoria sud-estului Europei, la Faculatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj.
În 1925 a îndeplinit funcția de decan, iar în 1926 de prodecan, respectiv de director al Seminarului de Studii Sud-Est Europene din Cluj.
Ca o recunoaștere a întregii sale activități a fost ales ca membru corespondent al Acamediei Române în 1916.
|