Activitate editorială

1. PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ: - ştim cu toţii cât de important este cultul divin pentru viaţa noastră duhovnicească[1], întrucât numai cine participă efectiv la sfintele slujbe se poate numi creştin activ, care trăieşte creştinismul dinăuntru;

          - creştinul care nu frecventează biserica şi nu participă la cultul ei, este un simplu "spectator", vieţuind, de fapt,  în afara creştinismului. Este vorba, cu regret notăm, de tipul "creştinului fără Biserică". În această situaţie se ajunge de obicei şi dintr-o lipsă de luminare a credinţei, din lipsă de catehizare, din lipsa unor lămuriri pe care trebuie să le primească credinciosul de la preot, totodată din lipsa unor lecturi minime, mai ales pentru creştinii intelectuali, care, prin natura preocupărilor, simt nevoia unei informări suplimentare.

          2. ANUNŢAREA TEMEI: - astăzi vom vorbi, cu ajutorul Domnului, despre importanţa lecturilor  pentru luminarea credinţei.

          3. TRATARE: - fiecare domeniu al preocupărilor omeneşti presupune existenţa unei anumite bibliografii de specialitate. Observăm acest fapt nu numai în ramurile ştiinţei, ale industriei, comerţului, agriculturii etc., dar chiar şi pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu ţăranii crescători de albine, apicultorii, au la îndemână una sau mai multe cărţi din domeniul albinăritului, cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite, cu reţete pentru hrană, pentru boli etc.). Căci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise şi reţinute doar pe cale orală, fiind necesară scrierea şi studierea lor ca atare;

          - adevărurile de credinţă, de asemenea, nu sunt transmise şi moştenite doar prin viu grai, de la părinţi la copii, de la preoţi la credincioşi etc. (deşi în mare măsură se întâmplă şi aşa), ci prin cărţi speciale, asupra cărora vom insista în cele ce urmează;

          - precizăm, mai întâi, care sunt cărţile necesare pentru un minimum de informare şi zidire duhovnicească, altfel spus care constituie "abc-ul" creştinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie); concomitent, Catehismul cu întrebări şi răspunsuri; trebuie atras atenţia că în privinţa citirii Bibliei, începătorii să parcurgă mai întâi Noul Testament şi apoi Vechiul Testament, spre a se întări în prealabil cu învăţăturile evanghelice, după care pot întâmpina mai uşor imaginile deseori contradictorii şi confuze ale perioadei de dinainte de Hristos; apoi: Vieţile Sfinţilor, Proloagele, Filocalia, Patericul şi altele din aceeaşi categorie; desigur, ne-am putea opri aici, dar din experienţa practică ştim că foarte mulţi credincioşi citesc mai mult. Dăm câteva exemple: cărţi din colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, Manuale de Teologie, romane pioase (ca de exemplu: Fabiola, Martirii, Ben-Hur, Quo-Vadis, Cămaşa lui Hristos),  apoi diferite cărţi de spiritualitate, autohtone şi traduceri, oferite din belşug de edituri creştin-ortodoxe oficiale şi particulare[2]. Din mica bibliotecă personală nu vor lipsi, desigur: Cartea de rugăciuni, Psaltirea, Ceaslovul, Acatistierul, care conţin, o dată cu rugăciuni, acatiste, psalmi ş.a. şi îndrumări catehetice şi tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular;

          - creştinii trebuie sfătuiţi ca atunci când nu înţeleg ceva din Biblie sau alte lecturi, să ceară lămuriri preotului, totodată să-i solicite şi alte cărţi, potrivit nevoilor personale. În acest scop, se cunoaşte, fiecare parohie are o bibliotecă parohială, care poate fi amenajată  chiar în Sfântul Lăcaş (dacă este spaţiu), spre a fi la îndemâna tuturor celor interesaţi în luminarea credinţei ortodoxe;

4. RECAPITULARE: - care sunt, aşadar, cărţile de căpătâi pe care trebuie să le citească creştinii?

          - alături de acestea, ce alte cărţi de spiritualitate ortodoxă cunoaşteţi?

        5. INTUIŢIA: - iată, iubiţi credincioşi, vă prezentăm acum câteva dintre cărţile care vă stau la îndemână, unele din biblioteca parohială (care pot fi împrumutate pe un anumit termen), altele de la pangarul bisericii, care pot fi cumpărate pentru a vă îmbogăţi propriile biblioteci (se vor prezenta câteva cărţi, iar dacă timpul îngăduie se vor citi şi mici fragmente din ele, pentru ilustrare).

          6. ASOCIEREA: - alături de lecturile creştine, despre care am vorbit mai sus, în scopul luminării credinţei avem şi alte mijloace pe care vi le recomandăm: ascultarea predicilor şi catehezelor la sfintele slujbe; convorbirile cu preoţii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii), cu profesorii de teologie, cu creştini mai avansaţi în cunoştinţele religioase etc.; participarea la conferinţele pe teme religioase, susţinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii; ascultarea unor emisiuni creştin-ortodoxe difuzate la radio şi televiziune (de exemplu, Iaşul şi Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore, zilnic); lectura presei religioase de bună calitate etc. etc.

          7. GENERALIZAREA: - între preocupările plăcute şi folositoare sufletului omenesc se numără şi cititul cărţilor ("Nu este alta şi mai plăcută zăbavă decât cetitul cărţilor", a spus  cronicarul Miron Costin). De aceea socotim potrivit să amintim acum şi îndemnul Sf. Ap. Pavel dat lui Timotei, dar - prin el - nouă tuturor: "Până la venirea mea, ia aminte la citit, la îndemnat, la învăţătură" (I Tim. 4, 13).

          8. APLICAREA: - la început de secol XXI, instruirea catehetică nu reprezintă doar  un deziderat de îmbogăţire duhovnicească personală, ci este o datorie misionară. În condiţiile în care sectele de tot felul, dublate de nenumărate curente paranormale, de fel de fel de mişcări şi asociaţii pretins-religioase, desfăşoară o activitate deosebit de intensă, creştinul ortodox trebuie să posede măcar un minimum de cunoştinţe spre a putea face faţă cât de cât unei eventuale discuţii, totodată pentru ca să ştie a discerne "grâul de neghină" din mulţimea cărţilor şi publicaţiilor care au inundat piaţa, care sunt puse în cutiile poştale sau sunt împărţite gratuit pe stradă, în parcuri etc.

Pr. Prof. Dr. Vasile GORDON



[1] Se presupune că în cateheza anterioară s-a vorbit despre cultul divin.

[2] Cele oficiale funcţionează în fiecare arhiepiscopie şi episcopie, iar dintre cele particulare amintim: Anastasia- Bucureşti, Deisis-Sibiu, România Creşină-Bucureşti, Editura Bizantină- Bucureşti, Editura Ramida, Editura Valea Plopului etc. Trebuie să atragem atenţia că mai există şi alte edituri care se auto-intitulează creştin-ortodoxe, dar nu au competenţă în domeniu. Acestea aduc de fapt un mare prejudiciu misiunii catehetice ortodoxe, prin puerilitatea abordării unor subiecte în care autorii dovedesc un cras amatorism (Pelerinul român-Oradea, Edit. M-tirii Frăsinei etc.).

 


mbl live


mbl youtube