Acasă
Joi, 24 ianuarie 2019, se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei, care a ales ca domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.
Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.
Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului” .
1. Primele tipografii din spațiul românesc au apărut la mai puțin de o jumătate de veac de la invenția lui Gutenberg (1455), funcționând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgoviște, București, Iași, Buzău, Snagov, Râmnic, ori Neamț, iar primii meșteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul mitropolit și alții. Unele tipărituri au fost premiere internaționale, precum Liturghierul de la Târgoviște, tipărit în 1508 în slavonă, fiind primul Liturghier ortodox din lume.
2. Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliți au fost scriitori, poeți, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizație românească. În Ţara Românească, au promovat cultura mitropoliții: Teofil (†1648), Ştefan I (†1668) Varlaam (†1679) şi Teodosie I (†1708), aceștia din urmă fiind sprijinitori al activității cultural-artistice sub domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la București, din anul 1688. În Moldova, au sprijinit cultura poporului român mitropoliții: Teoctist II (†1528), Teofan I (†1530) și Grigorie Roșca (†1570), ultimii doi au contribuit la împodobirea Mănăstirii Voroneț cu celebrele fresce interioare și exterioare, iar mitropolitul Anastasie Crimca (†1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (†1657) a tipărit Cartea românească de învățătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (†1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română. În Transilvania, ierarhul erudit şi patriot statornic Andrei Șaguna (†1873) a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor. A înființat o tipografie eparhială la Sibiu (1850), existentă și azi, în care a tipărit pe lângă toate cărțile de slujbă, manuale didactice, lucrări istorice și de alt gen, ziarul Telegraful Român, care apare fără întrerupere din 1853 până azi. În 1861 Andrei Șaguna s-a numărat printre cei care au înființat Asociația transilvană pentru cultură și literatura poporului român din Transilvania (Astra), fiind primul ei președinte.
3. Între monahii erudiți, care au contribuit la dezvoltarea culturii naționale, se află Sf. Cuv. Ioan Casian (sec. 5), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. 4), teolog, astronom, matematician, a inițiat „cronologia erei creștine”, împărțind istoria în două perioade – „înainte de Hristos” şi „după Hristos”, Sf. Niceta de Remesiana (†414), a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (†1794), a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni eleniști, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălu (†1834).
4. Reprezentative pentru cultura şi arta românească sunt o mulțime de biserici şi mănăstiri ortodoxe, adevărate cărți de identitate prin care ne putem prezenta geniul creator în fața altor popoare: Voroneț, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeș, Sfinții Trei Ierarhi - Iași, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos ş.a. În toate aceste mânăstiri s-a desfășurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopisețe și Cronici ale istoriei românilor.
5. Primele școli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat ființă în incinta mânăstirilor, apoi a bisericilor de mir: Colțea, Sfântul Gheorghe Vechi, Antim sau biserica Domnița Bălașa, în Bucureşti, biserica Barnovschi, Sfânta Vineri și Sfântul Nicolae, în Iași. Primele școli medii şi primele școli superioare au fost înființate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Academia de la Mănăstirea Sfântul Sava din București.
6. În toate mănăstirile mari s-au desfășurat însemnate activități artistice. Astăzi, majoritatea colecțiilor muzeale din țară, care expun Artă Veche Românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult, provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe românești. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care, Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale, ori tradiționale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăși aspirația poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identității naționale şi pentru dobândirea independenții naționale. Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naționale, contribuind la promovarea învățământului și culturii românești.
7. După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viața socială şi culturală. În 1948 a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele religioase în spitale, azile și cazărmi, au fost suprimate publicații bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli de teologie şi a fost oprită catehizarea tineretului. Peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și mulţi romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, supuși la muncă silnică sau deportați. Între cei aruncați în închisori, se numără și teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții. În anii ΄80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de lăcașuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din București (ca de pildă: mănăstirile Cotroceni, Văcărești, Pantelimon, bisericile Sfânta Vineri, Sfântul Spiridon - Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, Sfânta Treime - Dudești etc.).
8. După căderea comunismului, consecventă tradiției multiseculare de a fi „maica spirituală a poporului român” – cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare și promotoare a valorilor culturale românești. În anii care au urmat după 1990, au fost restabilite raporturile firești tradiționale dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul cultural şi academic din România. Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoților și teologilor ortodocși excluși din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar, în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiți în cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești, precum Părintele Dumitru Stăniloae sau Părintele Mircea Păcurariu.
De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au inițiat mai multe programe comune, dintre care, cel mai important este elaborarea Istoriei monahismului românesc în trei tomuri masive și valoroase, iar bunele relații, cultivate cu respect reciproc de ambele instituții, ne îndreptățesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român.
Adresăm mulțumiri Domnului Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român.
† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Iubiţi copii şi tineri,
Biserica şi Şcoala vă sunt mereu alături pe drumul pregătirii voastre intelectuale şi spirituale, o cale a frumoasei formări pentru viaţă, spre a deveni o lumină în societate şi o bucurie pentru ţară.
Examenele trebuie înţelese ca prilejuri de confirmare a eforturilor făcute de voi cu speranţa împlinirii proiectelor personale, dar și a evaluării gradului de îmbogăţire culturală la care ați ajuns în urma acestor eforturi. Examenele vă vor aduce o confirmare a muncii voastre din ultimii ani școlari şi vor fi prilej de bucurie pe care o veți împărtăși împreună cu dascălii și părinții voștri.
Iubirea lui Hristos Cel înviat să vă aducă în suflet pace, bucurie şi mult ajutor!
Îi îndemnăm pe toţi preoţii ca, mai ales în perioada solicitantă a examenelor, să vă fie alături prin rugăciune, încurajare şi orice alt sprijin folositor.
Cu părintească dragoste şi binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
În ziua de 19 iunie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia:
Ziua de 14 iunie este celebrată în toată lumea ca Zi Mondială a Donatorului de Sânge, fiind una dintre cele opt campanii oficiale de sănătate publică marcate de Organizația Mondială a Sănătății.
Episcopia Severinului și Strehaiei, în parteneriat cu Primăria Broșteni și Asociația „Fiii Lupșei” vă invită să participați joi, 6 iunie 2019, la conferința de finalizare a proiectului Moșteniri la granița Dunării (“Inheritances at the Danube Cross-border”).
Episcopia Severinului și Strehaiei, în parteneriat cu Primăria Broșteni și Asociația „Fiii Lupșei” vă invită să participați joi, 6 iunie 2019, la inaugurarea Centrului turistic pentru activități culturale și sportive construit în cadrul proiectului RORS-26 Moșteniri la granița Dunării (“RORS-26 Inheritances at the Danube Cross-border”).
La sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor, joi, 6 iunie 2019, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora, din ţară şi din străinătate. Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.
Urmare inundaţiilor puternice din ziua de vineri, 31 mai 2019, din judeţul Prahova, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Arhiepiscopia Bucureştilor, împreună cu Protopopiatul Ploieşti Nord şi Protopopiatul Urlaţi, a organizat un program de ajutorare a familiilor sinistrate, alocând suma de 24.000 lei, pentru a procura în primă instanţă alimente şi apă potabilă şi pentru a ajuta la înmormântarea copiilor unei familii de rromi din satul Sângeru, căreia inundaţiile i-au distrus casa în totalitate, cauzând moartea a 3 copii şi dispariţia altuia.
Duminică, 2 iunie 2019, în parohiile din protopopiatele amintite, au fost organizat colecte de bani pentru suplimentarea sumelor deja alocate, în vederea ajutorării familiilor afectate de aceste inundaţii.
Exprimăm compasiune faţă de familia îndoliată şi ne rugăm lui Dumnezeu să o ajute să treacă peste această grea încercare de pierdere a celor 4 copii luaţi de viitură.
Orice ajutor financiar sau material este binevenit.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
La invitația Președintelui României, a autorităților statului și a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o vizită în țară noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.
Majestatea Voastră,
Hristos a înviat!
Cu deosebită bucurie şi stimă, la sărbătoarea Zilei Naționale a Regalității, adresăm întregii Familii Regale felicitări, binecuvântări şi calde urări de sănătate.
Ziua Națională a Regalității este şi un prilej de a mulţumi lui Dumnezeu pentru faptele luminoase din istoria Casei Regale și a Țării noastre, pentru tot ceea ce Monarhia Română (1881-1947) a realizat benefic pentru poporul român în plan spiritual, cultural, edilitar, educațional şi social-filantropic.
De aceea, astăzi, 10 mai 2019, la Catedrala Patriarhală, sunt comemorați cu respect şi evlavie Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, Regele Mihai şi Regina Ana.
Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să ne ajute să păstrăm şi să promovăm valorile unității, libertății şi identității naţionale, moștenite de la înaintași, ca fiind simboluri ale demnității poporului român, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.
Cu stimă şi binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Episcopia Severinului și Strehaiei, în parteneriat cu Primăria Broșteni și Asociația „Fiii Lupșei” vă invită să participați marți, 30 aprilie 2019, la un eveniment cultural-sportiv organizat în cadrul proiectului RORS-26 Moșteniri la granița Dunării (“RORS-26 Inheritances at the Danube Cross-border”).
Evenimentul face parte dintr-o serie de opt evenimente cultural-sportive care se vor desfășura în România și în Serbia.
Evenimentul va avea loc la Centrul turistic pentru activități culturale și sportive din satul Lupșa de Jos, comuna Broșteni, județul Mehedinți, începând cu ora 12,00.
Proiectul RORS-26 Inheritances at the Danube Cross-border este implementat prin Programul Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, program finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA II) şi cofinanţat de statele partenere în program, derulat în parteneriat cu Primăria Kladovo (Districtul Borski, Serbia), Primăria Broșteni (județul Mehedinți, România) și Asociația „Fiii Lupșei” (județul Mehedinți, România).
Persoană de contact: Cercega Liliana-Elena
Telefon: 0770 599 391
Am primit cu profundă întristare vestea despre atentatele devastatoare din Sri Lanka, tragedie în care și-au pierdut viața 185 de persoane nevinovate și au fost rănite 469. Aceste atentate petrecute în biserici și alte clădiri, în ziua în care comunităţile catolice celebrează sărbătoarea de Paști, reprezintă expresia cea mai crudă a violenței dezumanizante și a înstrăinării de Dumnezeu.
În ziua de 16 aprilie 2019, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit la Reședința Patriarhală pe Excelența Sa Domnul David Saranga, Ambasadorul statului Israel în România. La întâlnire a participat și doamna Tova Ben Nun Cherbis, președintele Complexului Educațional Lauder-Reut.
Preafericitul Părinte Patriarh a apreciat bogata activitate diplomatică a domnului ambasador, subliniind frumoasele relații dintre România și Israel. Un bun exemplu al acestor relații sunt pelerinajele în Țara Sfântă organizate de către Patriarhia Română prin Agenția de pelerinaje Basilica Travel.
Domnul Ambasador a mulțumit Preafericirii Sale pentru primire și a exprimat bucuria și onoarea de a vizita Patriarhia Română.
Excelența Sa a descris avansarea lucrărilor de deminare din zona Iordanului, exprimându-și dorința ca, în cel mai scurt timp posibil, așezământul românesc de la Iordan să poată fi restaurat și ulterior sfințit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Totodată, Domnul Ambasador şi-a exprimat speranţa mutării Ambasadei României de la Tel-Aviv la Ierusalim.
Domnul David Saranga a menționat, de asemenea, un proiect important de identificare și întâlnire comună în cadrul unui eveniment a urmașilor celor 65 de persoane din România cărora Muzeul Holocaustului din Ierusalim le-a acordat distincția de „drepți între popoare”, conferită celor care și-au riscat viața salvând evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a exprimat aprecierea cu privire la această inițiativă. Recunoștința pentru cei care și-au riscat viața proprie salvând viaţa altora este o datorie sfântă față de ei și o mulţumire adusă lui Dumnezeu, a Cărui voie aceştia au împlinit-o. Valoarea educațională a unor astfel de evenimente și sublinierea neîncetată a relațiilor de prietenie între cele două popoare, român și israelian, pot contribui semnificativ la împiedicarea repetării ororilor istorice precum Holocaustul. Patriarhia Română va coopera pentru identificarea românilor distinşi cu titlul „drepți între popoare” şi a urmaşilor acestora.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh a urat succes domnului Ambasador în misiunea sa diplomatică la București.
Biroul de presă al Patriarhiei Române